RFI.ro informeaza: Pagina de istorie: 77 de ani de cand Romania a pierdut Cadrilaterul (Autoare: Bianca Padurean)
In 7 septembrie se implinesc 77 de ani de cand Romania a pierdut Cadrilaterul, sau Dobrogea de Sud. Pierderea Cadrilaterului a fost ultima dintre loviturile suferite de Romania in anul 1940, dupa ce pierduse Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, cedate Uniunii Sovietice, precum si Transilvania de Nord, cedata Ungariei. Cedarea Cadrilaterului, sau Dobrogea de Aur, asa cum numea bulgarii judetele Durostor si Caliacra din Dudul Dobrogei, a fost facuta din ordinul lui Adolf Hitler. Cadrilaterul a fost permanent un motiv de disputa intre Romania si Bulgaria, desi populatia cea mai numeroasa din aceasta regiune nu era nici romaneasca, nici bulgareasca, ci era reprezentata de turco-tatari. In anul 1878, dupa Razboiul de Independenta al Romaniei, Rusia a cerut aliatilor romani sa ii cedeze cele trei judete din sudul Basarabiei care fusesera inapoiate romanilor in 1856. Drept despagubire, Rusia a propus Romaniei sa ocupe Dobrogea, un teritoriu cu granitele inca nefixate. Oferta Rusiei includea cea mai mare parte a Cadrilaterului. Dupa ce romanii au refuzat acest schimb, rusii au diminuat despagubirile teritoriale si au oferit Romaniei doar Dobrogea de azi. Marile Puteri au silit Romania sa accepte schimbul. Dobrogea a intrat in componenta Romaniei, iar Cadrilaterul in cea a Bulgariei. Autoritatile de la Sofia au inceput imediat sa colonizeze bulgari in regiunea in care majoritatea populatiei era formata din musulmani turco-tatari. In anul 1913, la finalul celor doua razboaie balcanice, in care Bulgaria a fost infranta, Romania a cerut si a obtinut Cadrilaterul, pe care Bulgaria l-a ocupat din nou, temporar, in Primul Razboi Mondial. In perioada interbelica, Romania a investit masiv in aceasta zona. In Cadrilater au fost improprietariti romanii care s-au mutat din Timocul bulgaresc si aromanii din Peninsula Balcanica. De asemenea, romanii au dezvoltat reteaua de drumuri, de cai ferate si porturile precum Cavarna. Balcicul, unde Regina Maria a ridicat un castel, a devenit o statiune de lux. Bulgarii au continuat sa revendice Cadrilaterul si au organizat atentate teroriste impotriva autoritatilor romane. Insa izbucnirea Celui de-al Doilea Razboi Mondial a schimbat soarta regiunii. Prabusirea aliatului traditional al Romaniei, Franta, a lasat soarta Cadrilaterului la discretia lui Adolf Hitler, care a hotarat sa il atribuie Bulgariei. In primele zile ale lui septembrie, delegatii romani care negociau cu cei bulgari la Craiova soarta Cadrilaterului au incercat sa salveze ce se mai putea. Ei au propus ca orasul Silistra, portul Cavarna si Balcicul sa ramana Romaniei. Insa negocierile au fost intrerupte de interventia brutala a dictatorului Ion Antonescu, care a ordonat incetarea discutiilor si cedarea Cadrilaterului. Seful delegatiei romane, Alexandru Cretzianu, a refuzat sa semneze documentul, care a fost semnat in locul sau de un alt membru al delegatiei. Intre 20 septembrie si 1 octombrie 1940, 110.000 de romani au fost stramutati din Cadrilater in Dobrogea, iar in locul lor au fost adusi 77.000 de bulgari care locuisera anterior in Dobrogea. La finalul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, la presiunile sovietice, romanii au renuntat sa mai revendice Cadrilaterul sau o parte din el. Castelul din Balcic a ramas in proprietatea privata a Regelui Carol al II-lea al Romaniei pana in 1948, cand a fost confiscat de statul bulgar.
xxx

- Ramaneti alaturi de noi la pagina de istorie pentru a afla povesti din trecut, dar si pentru ca presa de azi este ciorna istoriei de maine.
- Ascultati rubrica Pagina de Istorie in fiecare zi, de luni pana vineri, dimineata de la 8:30 si de la 9:55 si dupa amiaza de la 17:20, numai la RFI Romania.
- Toate editiile rubricii Pagina de Istorie: http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie
Sursa: rfi.ro