digi24.ro informeaza: De ce este hidrogenul cel mai raspandit element din Univers
Hidrogenul, elementul a carui fuziune nucleara da viata stelelor, inclusiv Soarelui, este o rotita extrem de importanta in angrenajul Universului si, totodata, este si cel mai raspandit element din Univers, fiind si cel mai simplu dintre toate elementele chimice, conform unui material publicat de Live Science. Pentru a raspunde intrebarii cu privire la abundenta covarsitoare a hidrogenului in raport cu celelalte elemente chimice, trebuie sa ne intoarcem pana la Big Bang, actul exploziv de nastere a Universului, dupa cum explica May Nyman, profesoara de chimie la Universitatea Statului Oregon, potrivit Agerpres. Big Bang-ul a generat germenii tuturor elementelor chimice din Tabloul periodic, elementele constituente ale Universului. Fiecare element dispune de un numar unic de particule subatomice: protoni (particulele de sarcina pozitiva), neutroni (neutri) si electroni (sarcina negativa). Hidrogenul este format dintr-un proton si un electron (este singurul element chimic cunoscut care nu are niciun neutron) si este cel mai simplu element din Univers, fapt care ii explica abundenta, conform lui Nyman. Aglomerarile mari de atomi de hidrogen din norii cosmici pot duce, in anumite circumstante de presiune si temperatura, la aprinderea stelelor. Hidrogenul din stele fuzioneaza generand heliu - cel de-al doilea cel mai raspandit element din Univers - conform Encyclopedia.com. Heliul are doi protoni, doi neutroni si doi electroni. Impreuna, hidrogenul si heliul reprezinta nu mai putin de 99,9% din materia cunoscuta din Univers. Chiar si asa, hidrogenul este de aproximativ 10 ori mai abundent decat heliul. Oxigenul, aflat pe locul trei ca abundenta in Univers, este de aproape 1.000 de ori mai rar decat hidrogenul. In general, cu cat un element are numarul atomic mai mare, cu atat este mai rar, conform lui May Nyman. Raportat la compozitia si abundenta elementelor in Univers, Pamantul reprezinta o exceptie. Oxigenul si nu hidrogenul este cel mai abundent element dupa greutate din crusta terestra, urmat de siliciu, aluminiu si fier, conform HyperPhysics.com, un site apartinand Universitatii Statului Georgia. In corpul uman predomina de asemenea oxigenul, urmat de carbon si de hidrogen. Hidrogenul este extrem de important si pentru organismul uman. Legaturile de hidrogen confera moleculelor de ADN forma caracteristica de dublu helix si acest element are un rol fundamental in mentinerea unui nivel optim al pH-ului (nivel de aciditate) in organism. Daca interiorul stomacului (spre exemplu) devine un mediu prea bazic, hidrogenul este eliberat din compusii chimici in care este inclus, crescand nivelul aciditatii. Daca este prea acid, hidrogenul se va lega de alte elemente, conform lui May Nyman. O alta functie extrem de importanta a hidrogenului permite ghetii sa pluteasca pe apa (H2O) - legaturile de hidrogen imping in directii opuse moleculele de apa inghetata, scazandu-le densitatea.
- De obicei substantele sunt mai dense in stare solida decat in cea lichida. Apa este singura substanta care este mai putin densa atunci cand se afla in stare solida, conform lui Nyman.
Hidrogenul poate fi si extrem de periculos. Interactiunea dintre hidrogenul gazos si oxigen a dus, spre exemplu, la incendiul care a distrus dirijabilul Hindenburg, accident produs in 1937 si soldat cu moartea a 36 de persoane, conform Airships.net. Mai mult decat atat, bombele cu hidrogen au un potential distructiv incredibil de mare. La fel ca si bombele atomice, bombele cu hidrogen aduc distrugere folosind o combinatie intre reactiile de fuziune si fisiune nucleara.
- Diferenta importanta dintre bomba cu hidrogen si cele atomice, care au fost aruncate asupra Japoniei la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, este ca bomba cu hidrogen nu genereaza contaminari radioactive. Pericolul bombelor cu hidrogen este legat strict de forta mecanica a undei de soc si nu de radioactivitate, a mai precizat Nyman.

Sursa: digi24.ro