MAGAZIN: Observatii inexplicabile (Autor: DAN D. FARCAS)
Printre cazurile OZN din istoria ufologiei romane merita sa rezum 3 exemple raportate de angajatii flotei noastre maritime si cercetate de Ion Hobana si Calin Turcu. Nicolae Stefanescu, comandantul petrolierului Arges, povestea urmatoarele:
- La 24 octombrie 1968, pe la orele 15:47 GMT, navigam pe o mare calma, prin stramtoarea dintre Madagascar si coasta de est a Africii, cunoscuta sub numele de Canalul Mozambic. Eram pregatiti sa efectuam observatiile astronomice necesare pentru determinarea pozitiei navei. Atmosfera era linistita, cerul senin. Deodata, am auzit strigatul de uimire al ofiterului III, Stefan Anton, aflat alaturi de mine pe puntea de comanda, care imi arata ceva in sus. Am zarit, venind dinspre sud-est, un obiect alb, luminos, care strabatea vazduhul cu o viteza uimitoare. Cand s-a apropiat, a devenit un disc de marimea unei jumatati din diametrul aparent al Lunii, de culoare galben-portocaliu intens, brazdat de raze verzi-albastrii emise din centrul discului. Dupa cateva secunde, obiectul s-a oprit brusc, a ramas nemiscat ca o stea, cateva clipe, si tot asa de brusc, si-a schimbat directia spre est, aproape perpendicular pe linia noastra de inaintare, disparand in imensitate. Observatia a durat 12 secunde. Dupa calculele efectuate cu sextantul, obiectul, aflat la o distanta de 2,5 kilometri, avea diametrul de circa 17 metri.

Aparitii neobisnuite

• Pe 24 decembrie 1972, nava Moldoveanu se afla langa peninsula Labrador. Intre orele 3 si 4 dimineata, echipajul a observat un obiect stralucitor indreptandu-se cu mare viteza spre vas, zburand pe deasupra valurilor. Odata ajuns la verticala navei, obiectul s-a oprit si si-a modificat de mai multe ori forma si culoarea. Dupa ce la inceput era rotund, a devenit un oval alungit, iar culoarea a trecut de la rosu la galben, apoi la un alb-albastrui. Conform mentionarii facute in registrul de bord al navei, dupa o ora de observatie, obiectul a tasnit brusc spre cer, a devenit din ce in ce mai mic si a disparut.
• La 17 septembrie 1982, mineralierul de 55.000 tone Bocsa se gasea in Atlantic, sub linia Ecuatorului. Dupa cum relata capitanul Stefan Freitag, in jurul orelor 21:00 nava se afla aproape de limita de 200 mile marine, a apelor teritoriale braziliene. Soarele tocmai apusese. Un ofiter, care tocmai parasise puntea de comanda, a strigat ca vede un satelit, apoi inca ceva, de marimea Lunii pline, care a palit treptat, in schimb, imediat a aparut alaturi, o stea, mai luminoasa, mai stralucitoare, verde-albastra, care a crescut pana a devenit aproximativ tot de marimea Lunii pline. Apoi, a palit si aceasta si a aparut, prin aceleasi metamorfoze, o a treia Luna. In centrul sau a avut loc o explozie de lumina portocalie, care a iradiat si, in cateva minute, a acoperit intreaga Luna. Aparitia a fost inconjurata de o aureola, asemanatoare inelului lui Saturn, care apoi, a inceput si ea sa se paleasca. 14 oameni au iesit pe punte. Capitanul Freitag si-a declansat aparatul de filmat, iar medicul navei, si seful echipajului au inceput sa faca fotografii. Intre timp, a aparut si o a patra Luna, care a parcurs aceleasi faze ca si cea de-a treia, cu deosebirea ca prezenta aureola in pozitie verticala. Deodata, steaua a crescut foarte repede, fara ca privitorii sa fi putut sesiza vreo miscare a ei in vreo directie sau alta. Era ca si cum un corp ceresc s-ar fi prabusit asupra navei cu o viteza uriasa. Echipajul ingrozit s-a precipitat, prin usi, spre interiorul navei. Capitanul s-a napustit spre puntea de comanda; dar cand a ajuns acolo, aparitia se calmase. Acum stralucea in toate culorile curcubeului si era inconjurata de un nimb stralucitor palpaitor. Apoi a inceput sa paleasca treptat. In urma ei a ramas un nor fosforescent. Dar spectacolul a fost reluat, identic, odata cu o a cincea aparitie. Pe toata durata de desfasurare a acestor fenomene, nu a fost perceput niciun sunet, nu a fost simtita nicio radiatie termica. Contorul Geiger, adus pe punte destul de tarziu, arata un nivel de radiatie usor crescut, dar nepericulos.
• O zi mai tarziu, la 18 Septembrie 1982, o nava britanica - venind dinspre Africa de Sud si indreptandu-se spre Insulele Bermude - a observat, la aproximativ aceeasi ora si doar cu 2 grade de latitudine mai aproape de Ecuator, 7 aparitii de acelasi fel.
Obiecte misterioase
O alta observatie de mare stranietate, de data aceasta facuta din Bucuresti, este cea a lui Ion Lazeanu, meteorolog principal pensionat si membru fondator, in 1998, al asociatiei ASFAN. El a lucrat ca fizician, meteorolog principal, la laboratorul de fizica atmosferei de la Institutul National de Meteorologie si Hidrologie din Bucuresti, incepand din 1967. Aici a fost instalat, in acelasi an, un radar meteorologic britanic, inlocuit, in 1971, cu o instalatie: MRL-2, fabricata in fosta Uniune Sovietica. Radarul avea o raza de lucru de 300 de kilometri si o deschidere unghiulara mica, tipica pentru dispozitivele radar meteorologice. Pe acest radar, Lazeanu a observat si urmarit, in repetate randuri, in anii 1986 si 1988, un OZN imens. Redau mai jos, chiar cu cuvintele sale, aceste intamplari:
- Observatiile meteorologice erau efectuate in fiecare ora, 24 de ore pe zi, lucrandu-se in schimburi. In timpul uneia dintre observatiile de rutina cu acest radar, intr-o noapte din luna august 1986, la ora 02:00, pe ecranul aparatului a aparut, foarte bine definita, o linie orizontala de circa un centimetru lungime. Pozitia obiectului care a produs reflectia era stationara. Prin mijloace specifice radar, am stabilit ca distanta pana la el era de 275-280 km sud-vest de la statia noastra, adica, aproximativ deasupra orasului Sofia (Bulgaria), la o altitudine de 30.000 de metri. Prin operatii manuale, am oprit, timp de aproximativ 4-5 minute, fasciculul radar pe obiect, timp in care acesta a ramas nemiscat. Apoi, cu o miscare aproape instantanee, a disparut. L-am regasit imediat, pe aceeasi verticala, cu circa 5000 de metri mai jos. Am fixat radarul pe noua pozitie, continuand observatia, dar dupa o scurta perioada de timp a disparut inca o data, de data aceasta in urcare inapoi in pozitia sa initiala. Am o buna experienta in observarea obiectelor de zbor si am, de asemenea, doua licente ca pilot de avion, dar acest obiect si miscarile sale nu semanau cu nimic cunoscut. In perioada respectiva, eram de serviciu noaptea la acest radar din 4 in 4 zile. Pe parcursul a trei-patru saptamani, am avut posibilitatea de a observa misteriosul obiect aproape de fiecare data si totdeauna in acelasi loc. Durata observatiilor a variat intre 3 si 20 de minute. Am descoperit, de asemenea, acelasi obiect (sau altul, identic), deasupra orasului Cluj-Napoca (Romania), situat la aproximativ 300 kilometri nord-vest de Bucuresti. Ulterior, obiectul a disparut si nu l-am mai putut gasi, cu toate insistentele depuse. Obiectul a reaparut in februarie 1988, din nou in zona Sofia si tot noaptea, la orele 02:00-04:00. Observatiile s-au realizat in mai multe nopti, in conditii de vreme buna si un cer senin. Din nou, obiectul a repetat miscarile sale pe verticala. La circa o luna, a avut loc o schimbare; in timpul uneia dintre observatiile mele, obiectul a disparut dintr-o data, dar de data aceasta pe orizontala, fiind regasit la circa 200 kilometri spre est, in zona orasului Varna (Bulgaria), aflat la circa 250 km sud-est de Bucuresti. In urmatoarele observatii, l-am gasit in aceasta noua locatie. Cand am fixat fasciculul radar pe el, obiectul a efectuat aceleasi miscari rapide in sus sau in jos. Intr-o noapte, dupa repetarea acestei operatii de mai multe ori, atunci cand am fixat inca o data, fasciculul pe obiect, intreaga noastra instalatie de radar a fost deconectata in mod spontan, cu o bufnitura surda. Nu am mai repornit aparatul decat peste o ora, la urmatoarea observatie de rutina. Atunci, dupa manevrele obisnuite, instalatia a pornit fara niciun fel de probleme. Dar obiectul nu mai era vizibil pe ecran. Dupa acest incident, am incetat sa mai studiez ciudatul obiect. L-am vazut de mai multe ori, pentru o scurta perioada de timp, dar am evitat oprirea dispozitivului radar pe el. Mentionez ca in dimineata de dupa incident am sunat tehnicianul electronist. Dupa ce a verificat toate componentele echipamentului, mi-a spus ca nu a gasit nicio explicatie pentru defectarea spontana a sistemului radar. Acesta a functionat de altfel fara probleme in perioada urmatoare.

Sursa: revistamagazin.ro