anonimus.ro: Tipologii de politicieni. Azi: moartea pasiunii (Autor: Contele de Saint Germain)
Totul pleaca de la discurs. Unii se crispeaza cand trebuie sa vorbeasca in public. Sunt podiditi de grimase, rictusuri, lapsusuri, poticneli, de parca s-ar jupui pe dinauntru sa-si disloce de-acolo, spre oratorica expectorare, infinitivul a fi ori imperativul trebuie. A devenit corvoada vietii lor sa incheie o fraza si apoi sa constate efectele asupra audientei: mutre apatice, falci inclestate in blocarea vreunui cascat, echipa de zgomote agitandu-se stangaci, prin multime, sa simuleze oarece efervescenta. Avantajul este ca, pe durata discursurilor lor, te poti gandi la ale tale. Timpul iti este pierdut numai pe jumatate. Iar la sfarsit nu risti sa fi scapat ceva esential, pentru ca acesti politicieni sunt ca rumegatoarele: inghit si regurgiteaza, inghit si regurgiteaza. De-asta si lasa impresia de voma iminenta de fiecare data cand deschid gura. Cred ca i-ati recunoscut, dupa descrierea anterioara, pe reprezentantii lor emblematici: Vasile Blaga si Gabriel Oprea. Altii vorbesc multimii cu dezinvoltura. Nu mai putin plictisitor, dar fara chinul punerii in fraza. Cuvantul, pentru dansii, nu are materialitate, nu se doreste o caramida de construit edificii durabile. Este doar o acuarela virtuala, pentru umplerea contururile unei carti de colorat. Altfel spus, o abureala. Acestia sunt gargaragiii de profesie, cel mai adesea avocati, cu stiinta promovarii formei fara fond, cu indemanarea ambalarii vidului in cele mai neasteptate soparle propagandistice. Orice tema le propui, declanseaza la secunda suvoaie retorice de deturnare a discutiei spre ce le convine lor. Exponenti? Alina Gorghiu si Catalin Predoiu. S-ar putea crede ca cei din urma au un auditoriu mai putin predispus spre motaiala decat primii. Total eronat! Pentru ca, ceea ce-i face indigesti si pe unii si pe altii la nivelul societatii, este lipsa lor absoluta de magnetism social, incapacitatea lor de a se conecta, pe bune, la sufletul oamenilor. Sunt falsi, sunt neconvingatori, sunt dizgratiosi, sunt moartea pasiunii. Si-asa, de-atata stres si lipsuri, libidoul romanilor abia mai palpaie. Sa te prezinti in fata lor, pentru a-i resuscita, cu astfel de politicieni salcii care te mint amatoristic, care nu sunt in stare sa seduca electoral nici macar mustele verzi, dependente in principiu de emanatii ca ale lor, este pentru partidele din Romania o dovada de alarmanta debilitate. Nu avem politicieni de anvergura, nu avem lideri cu carisma, suntem o turma de oi infiltrata cu lupi de cariera si nu exista nimeni prin preajma sa dea alarma, sa sune mobilizarea generala. Iar ciobanul suprem, in loc sa-si imbrace bunda de lupta si sa-si asmuta armata de caini asupra lupilor din turma, deghizati in bunicute, s-a retras in stana lui de la Cotroceni si scoate capul printre creneluri doar atat cat sa nu fie dat disparut. Cat despre discursul sau, mai bine sa nu insistam. Moartea pasiunii la superlativ. Paradoxul este ca, desi avem politicieni atat de plicticosi, noi, poporul contemplativ, nu ne plictisim deloc. O tinem din spectacol in spectacol, intr-un crescendo al dezvaluirilor care promite un climax de superproductie. Sa ne asezam deci confortabil in fotoliu, cu berica si punga de floricele alaturi. Saptamana viitoare, de intretinerea tensiunii telenovelistice pe ecranele primitoarelor noastre barloguri, se va ocupa Elena Udrea. La mai mare!

Sursa: anonimus.ro