gabrielnicolaeteodorescu.wordpress.com informeaza: OZN - Proiectul necunoscut al lui Henri Coanda, fascinanta creatie care a inlemnit America! (Autor: George Olteanu)
Crede si nu cerceta nu este altceva decat un indemn la ignoranta pe care multi l-au imbratisat considerand ca are de a face cu credinta, insa oamenii culti au stiut dintotdeauna ca aceasta vorba veche reprezinta doar un instrument de indobitocire si, in cele din urma, de subjugare a maselor. Cum altfel am fi putut invata si evolua, daca nu prin a cerceta? Asa au luat nastere inventii revolutionare despre care anumiti specimeni sustin chiar si in zilele noastre ca sunt simple povesti. Farfuria zburatoare conceputa de Henri Coanda, denumita tehnic de catre inginer aerodina lenticulara, este exemplul perfect de proiect care poate fi studiat astazi de oricine, dar care din pacate zace prafuit intr-un muzeu pe care multi il ocolesc, desi este amplasat intr-una dintre cele mai vizitate zone de agrement din capitala. Este vorba despre Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, situat in parcul Carol. Asadar, farfuria zburatoare nu este nici pe departe un proiect secret. Necunoscut, putem spune ca da. Este adevarat ca, la vremea la care a fost conceput, in preajma anului 1930, nu exista si nici nu s-ar fi dorit o mediatizare intensa. Conceptul a luat nastere ca urmare a dorintei inginerului de realiza un aparat de zbor sigur si ieftin, fara piese care sa se poata desprinde. El si-a imaginat un sistem de propulsie bazat pe efectul Coanda, fenomen fizic intalnit pentru prima data in 1910, cand lucra la realizarea primului avion cu reactie din istorie - Coanda 1910.

Primul prototip de aerodina, realizat in 1932

In 1932, primul prototip de aerodina lenticulara a zburat experimental la Paris. Aparatul, cuplat la reteaua de gaze, s-a ridicat pana in tavanul incaperii si a stat acolo pana s-a intrerupt alimentarea. Din 1932 si pana in 1956 au mai avut loc experimente, insa din cauza dezinteresului finantatorilor acestea nu au putut evolua pe masura asteptarilor. In 1956, Henri Coanda a prezentat public doua brevete de aerodine lenticulare fara piese mecanice in miscare, propulsate pe verticala de puterea aburului si avand la baza ejectoare ce functionau tot pe principiul reactiei. Randamentul mai slab fata de dispozitivele cu elice era compensat de siguranta zborului si de costurile reduse de constructie si exploatare.

Aerodine lenticulare, prototipuri dn 1956

Conceptele lui Coanda au intrat in vizorul Statelor Unite, iar la inceputul anilor '60 inginerul roman a obtinut mai multe contracte cu fortele aeriene ale S.U.A. (US Air Force), in urma carora au fost dezvoltate doua proiecte de aerodine calculate pentru a ridica un om. Farfuriile aveau fiecare diametrul de aproximativ cinci metri, cantareau o tona si aveau un debit de aer de 500 Kg/sec. Aparatele au fost pregatite pentru zbor si au zburat.

Schite din 1961 si 1965

Ultimul proiect de aerodina facut public de catre Henri Coanda dateaza din 1970, a fost executat tot in colaborare cu Statele Unite, si este constituit de fapt dintr-un sistem de patru farfurii zburatoare care sustin un fuselaj. Fortele pe care le genereaza farfuriile se intalnesc intr-un punct situat la peste 10 metri deasupra corpului aeronavei, asigurandu-se astfel si stabilitatea.

Ideea de aeronava cu patru farfurii si un fuselaj

Acest aparat nu a zburat, cel putin nu oficial. Noi putem doar specula pe tema binecunoscuta a OZN-urilor asociate de catre necunoscatori cu vizitele extraterestrilor, aparate care au creat dupa jumatatea secolului trecut o adevarata psihoza, mai cu seama in randul americanilor. Macheta de aerodina cu patru farfurii, expusa la muzeul Dimitrie Leonida. Astazi, in Romania, conceptele lui Coanda si tot ce tine de aeronautica sunt studiate de catre un grup de ingineri si cercetatori care au format asociatia ARCA (Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica) si au dezvoltat o multime de proiecte entuziaste. Anul acesta, mai precis in octombrie, vor lansa in spatiu extra-atmosferic racheta romaneasca Helen 2, in cadrul competitiei Google Lunar X Prize. Le uram succes!