SINTEZA: Iataganul turcesc ia locul sabiei lui Damocles
Marius Avram si Caius Chiorean, intr-o convorbire cu profesorul Tasin Gemil
O sabie curbata cu un singur tais, iataganul turcesc, a cazut brusc peste Europa si, poate, peste intreaga lume. Iataganul a provocat ingrijorare pe tot globul, iar taisul lui a produs o falie adanca in chiar interiorul Turciei. Tentativa de lovitura de stat din Turcia a esuat, dar undele loviturii se tot propaga inca si e greu de spus acum daca s-a oprit cutremurul sau daca vor urma replici si mai puternice, cu consecinte imprevizibile. Profesorul Tasin Gemil este un tatar nascut in Romania, musulman nepracticant, un apropiat al Turciei si un bun cunoscator al realitatilor din zona. Familia sa este de trei generatii in Romania, dar provine din randul tatarilor din Crimeea, si a avut ocazia sa-i cunoasca personal atat pe presedintele Recep Tayyip Erdogan, cat si pe opozantul acestuia, Fethullah Gulen. Cu sau fara concursul unor forte exterioare, se pare ca situatia critica din Turcia are la baza in principal relatia dintre cei doi. Candva apropiati, Erdogan si Gulen sunt acum dusmani de moarte, iar confruntarea lor nu pare sa tina atat de aspecte religioase sau financiare, cat mai ales de putere si de influenta. Autoritarismul din ultima vreme al lui Erdogan si inclinatiile sale islamiste si otomaniste ar fi putut sa fie inlocuite, in cazul in care lovitura de stat ar fi reusit, cu o linie si mai radicala, imprimata de Gulen. Poate, din lac in put. Desi situatia din Turcia este fluida, la fel ca situatia internationala generata de evenimentele de la Ankara, incercam, cu ajutorul profesorului Tasin Gemil, sa deslusim cauzele acestei stari de lucruri si, in acelasi timp, sa intelegem ce s-ar putea intampla de acum incolo. Din start, implicatiile pot fi foarte mari, tinand cont si de faptul ca Turcia este o tara musulmana, singura de acest fel din NATO, ca are 80 de milioane de locuitori, ca este cu un picior in Europa si ca, oarecum, este granita-tampon intre Occident si Orient. Peste toate, in zona pandeste si ursul rusesc. Tasin T. Gemil (n. 1943, Medgidia, traieste la Bucuresti, Cluj si Constanta) este istoric, profesor universitar, fost director al Scolii doctorale de la Facultatea de Istorie si Stiinte Politice a Universitatii Ovidius Constanta, fost prorector al aceleiasi universitati. De asemenea, a fost deputat in Parlamentul Romaniei, membru in primele delegatii permanente ale Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a NATO si la Adunarea Parlamentara a Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra, primul ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Republica Azerbaidjan, ambasadorul Romaniei in Turkmenistan, fondator si director al Centrului de Studii Eurasiatice si intemeietorul Revistei Romane de Studii Eurasiatice. Detine numeroase titluri si diplome nationale si internationale, este autor al numeroase carti si studii de specialitate. Printre altele, este membru corespondent al Societatii Turce de Istorie (Turk Tarih Kurumu) din Ankara si a obtinut Premiul Nicolae Iorga al Academiei Romane. In prezent este profesor la UBB si directorul Institutului de Turcologie si Studii Central-Asiatice, singurul astfel de institut din aceasta parte a Europei.

Fethulah Gulen si sora ISIS

Sinteza: Domnule Profesor Tasin Gemil, ce se intampla, de fapt, in Turcia, din ce s-a nascut situatia de criza de acolo?
Tasin Gemil: Acum e o lupta pentru putere, Gulen vrea sa puna mana pe putere. Nu e pentru bani, ca are destui. Unii considera organizatia lui Gulen o forma relativ pasnica, moderata sa zicem, a ISIS. Lumea nu stie lucrul acesta. In prezent, este o organizatie foarte puternica, cu circa 10 milioane de membri in Turcia. E o confrerie de tip ordin cavaleresc medieval. Unii sunt tentati sa o compare cu Opus Dei. E o organizatie care se bazeaza pe filozofia mistica (sufism) a Evului Mediu musulman. Fondatorul acestui curent religios relativ nou a fost Said Nursi (1878-1960), numit si Bedi uz-Zaman (Frumusetea Timpului, nu in sens fizic, de buna seama). La inceput, miscarea a aparut ca o secta care propovaduia Serviciul (Hizmet) pentru credinta si Coran, in cadrul comunitatii (Cemaat) de adepti si in afara ei. Credinta este considerata emanatia luminii (Nur) divine a Coranului. Cuvintele cheie ale acestei miscari, devenita intre timp o puternica organizatie internationala, sunt: Nur, Cemaat, Hizmet. Said Nursi si adeptii sai au intrat de la inceput in conflict cu statul kemalist, deoarece nu recunosteau caracterul laic al statului turc modern fondat de catre Ataturk. Secta fondata de Said Nursi a devenit o organizatie bine articulata, cuprinzatoare si internationala odata cu preluarea conducerii ei de catre omul de afaceri si de cultura Fethullah Gulen (n.1941). Am avut sansa sa stau de vorba cu acest om in doua randuri, in septembrie 1991, cand am participat la o Conferinta internationala, organizata de Cemaat, consacrata Mesajului Etern al Coranului. Este un om fascinant, prin inteligenta si cultura. Dar, raporturile in organizatie sunt de tip medieval, asa cum sunt de altminteri si in alte biserici conservatoare. Dupa acea conferinta, probabil la recomandarea d-lui F.Gulen, am vizitat, impreuna cu cativa profesori din Bosnia, cateva centre de invatamant ale organizatiei din Istanbul, Bursa si Izmir. Toate erau moderne si bine dotate, cu studenti si elevi performanti pe plan national si international. Fiind imediat dupa revolutie, comunitatea turco-tatara din Romania avea nevoie urgenta de pregatirea deserventilor cultului musulman. Dl.F.Gulen ne-a oferit 150 burse in invatamantul gimnazial, liceal si superior, ceea ce insemna asigurarea gratuita a scolarizarii, cazarii, mesei, rechizitelor si imbracamintei. Dar, cunoscandu-i mai de aproape, incepusem sa am unele rezerve. Dupa ce am revenit in tara, impreuna cu apropiatii mei de atunci, am hotarat sa nu dam curs acestei oferte prea generoase de burse. Nu am trimis pe nimeni cu aceste burse in Turcia. In schimb, curand au venit ei in Romania, cu toate formele de invatamant.

Statul paralel

S: Dar de ce ar fi de preferat un personaj ca Erdogan? Si, de fapt, de unde a inceput conflictul dintre Erdogan si Gulen, care erau apropiati la un moment dat?
TG: Toata lumea il scoate ca victima pe dl.Fethullah Gulen, dar nu este deloc victima. In vizita aceea, oriunde mergeam ne intampinau primarul, seful Camerei de comert, elita orasului etc. Erau sute de oameni care ne intampinau. I-am intrebat cine sunt. Mi s-a spus ca sunt musulmani onesti, care se afla in slujba comunitatii si a celor nevoiasi, ca ei suplinesc adeseori obligatiile sociale ale statului turc. Ziceau ca fac gradinite, scoli, spitale, aziluri etc., in loc sa dea impozite statului, care nu se stie cum foloseste acesti bani. Prima confruntare vizibila cu statul secularist turc de aici a inceput. Si este de multa vreme. Ca sa nu iasa scandal, statul i-a lasat in pace. Pe urma, ei au ajuns, prin scolile pe care le-au facut, sa aiba invatamant paralel, care nu se supunea programelor Ministerului Educatiei. De asemenea, au media paralele. De pilda, aproape ca nu exista tara in lume care sa nu aiba editia in limba respectiva a ziarului Zaman (Timpul), inclusiv in Romania exista. Ei s-au extins si s-au infiltrat. Media paralele, invatamant paralel, au intrat in armata. Elevii lor absolventi de liceu au mers mai departe cu sprijinul confreriei la cele mai bune universitati din Turcia si din strainatate. Organizatia inlesneste absolventilor gasirea locurilor de munca avantajoase si avansarea in cariera, ceea ce sporeste atractibilitatea institutiilor de invatamant controlate de Cemaat. Cu timpul, ei si-au infiltrat oamenii in structurile puterii, inclusiv si indeosebi in armata, justitie, media. Cand unul era sa fie avansat pe un post important sau in grad de general, iesea un dosar de coruptie, de imoralitate etc. Presa organizatiei amplifica scandalul, tipul era dat la o parte si in locul lui era promovat omul lui F.Gulen. Deci, ei au urmarit sa puna mana pe putere avand oameni in toate structurile de stat. Au incercat prima data in decembrie 2013. A fost o tentativa de a prelua puterea, dar atunci a fost inabusita din fasa. Autoritatile n-au scos-o in fata prea mult, sa nu se faca valva, dar au inceput epurarile, care se vede ca nu au fost suficiente.
S: Deci, aceasta lovitura de stat n-ar fi fost pentru sprijinirea unui regim laic, cum face de obicei armata?
TG: Nicidecum! Lumea crede treaba asta. Dimpotriva, se introducea un regim islamic moderat. Dar cat de moderat?! Ca legea civila urma sa fie inlocuita cu legea religioasa Saria. Redusa la esenta, ideologia organizatiei condusa de F.Gulen este relativ simpla:
1.Occidentul a facut mari progrese in stiinta si tehnologie; lumea crestina a dezvoltat o arta de inalt nivel. Musulmanii trebuie sa preia stiinta, tehnologia si arta lumii occidentale, dar sa respinga categoric moravurile ei decadente.
2. Justitia cea mai corecta nu poate sa fie decat cea inspirata de divinitate, adica Saria.
3. Obiectivele organizatiei sunt dincolo de limitele nationale, asa cum este si universalismul islamic; de aici s-a ajuns la alte neintelegeri cu statul national turc. Aceste contradictii sau, mai degraba, conflicte cu statul turc sunt cu mult inainte de venirea la putere a d-lui Receb Tayyib Erdogan, in 2002.

Diferente de mentalitate intre Occident si Orient

S.: Dar aceasta lovitura de stat civila, cum este numita epurarea pe care o face Erdogan, in ce fel de lege se incadreaza? Ce se intampla acum e un semn ca islamul nu poate sa coexiste cu o societate democratica, moderna?
TG: Islamul poate sa coexiste foarte bine cu o societate democratica, Ataturk a demonstrat-o. Turcia coexista cu democratia de atata vreme. Principiile kemaliste au fost respectate. Din pacate, media occidentala se dovedeste si in acest caz partinitoare, ca sa nu folosesc sintagma mai grava a celebrului Edward Said despre atitudinea presei apusene fata de lumea rasariteana, in primul islamica. Chiar din noaptea esuarii loviturii de stat, media occidentala a pornit atacuri concertate impotriva presedintelui Tayyib Erdogan, caruia i s-au facut tot felul de procese de intentie, inclusiv aberatii de genul ca ar fi cerut azil in Germania si ca lovitura militara ar fi fost orchestrata de catre el insusi etc.
S.: Dar acum mai sunt respectate aceste principii kemaliste in Turcia?
TG: Cu ajutorul marilor democrati din conducerea UE, care nu inteleg ca mentalitatea oamenilor din Balcani si din Orient e diferita de mentalitatea lor de dincolo de Pirinei, a fost redus rolul armatei turce de garant al principiilor kemaliste. Occidentalii incearca sa impuna gandirea lor. Americanii fac acelasi lucru, adica trebuie sa gandesti ca ei. Dar istoria democratiei din Occident este si ea plina de sange. A fost castigata prin atatea framantari, atatea razboaie religioase, revolutii, chiar doua razboaie mondiale etc, pe care cei din Orient nu le-au parcurs.
S: Deci exista o diferenta de mentalitate…
TG: Sigur ca da! Exista diferente de mentalitate, de istorie, de formare a oamenilor si a conceptiilor.
S: Dar UE si SUA au nevoie in Turcia de un partener care functioneaza dupa reguli institutionale asemanatoare.
TG: Dar pana acum cum a functionat?.
S: Si va mai functiona de acum inainte?
TG: Ei, asta nu mai stiu. Depinde si de atitudinea SUA. Dar se pune si o alta intrebare: stiti cine a castigat cel mai mult din treaba asta? Rusia! Pe toate planurile a castigat.
S: Cel mai mult a castigat, probabil, Rusia, a mai castigat Iranul si cel mai mult a pierdut Turcia.
TG: Nu se stie inca sigur cine a pierdut in Turcia: Erdogan sau opozantii sai ?!

Aderarea Turciei la UE a cazut

S: Dar imaginea Turciei, de stat profund divizat.
TG: Divizarea Turciei se datoreaza unor cauze istorice, de care au profitat dusmanii ei, pentru a o amplifica, inclusiv si indeosebi organizatia lui F.Gulen. Este vorba de o organizatie subversiva.
S: Vinovatiile sunt intotdeauna impartite. Dar imaginea Turciei ca stat, posibil candidat la UE.
TG: Cred ca acest proces este pe cale sa se incheie, fara ca Turcia sa fie admisa in UE. Este de presupus ca, astazi, nici Turcia nu mai spera in aderare si s-ar putea ca maine-poimaine sa anunte oficial ca isi retrage cererea. E posibil, eu ma astept. De fapt, eu ma asteptam mai demult ca Turcia sa faca acest pas. Ma surprinde ca turcii au acceptat 50 de ani umilinta de a sta la poarta Europei si sa li se inchida mereu poarta in nas. Sunt convins ca si acest tratament, zic eu discriminatoriu, a cantarit foarte mult in indepartarea pronuntata a Turciei, in ultima vreme, de statele occidentale. Turcii sunt oameni foarte mandri. S-ar putea ca in curand Erdogan sa renunte la candidatura europeana, ceea ce nu ar fi bine, in primul rand pentru zona noastra.
S: Dar ce varianta are Erdogan in afara de a continua pe calea europeana?
TG: Parerea mea este ca Erdogan si cei din jurul lui ar trebui sa tina seama de faptul ca: 1. armata a fost, totusi, cea care l-a salvat. Comandantul Armatei I, care a devenit acum seful Marelui Stat Major, a fost cel care l-a avertizat pe Erdogan de complotul la viata sa si l-a asigurat de protectia Armatei I. Pe baza acestei informatii a plecat el, cu aproape o ora inainte de a fi atacata resedinta sa de la Marmaris. Dupa parerea mea, armata a castigat un ascendent asupra lui. 2. populatia care a iesit in strada, chiar daca nu a fost prea numeroasa si a fost formata din partizanii sai, a reusit sa opreasca tancurile cu mainile goale. Iar toate partidele parlamentare, inclusiv cel al kurzilor, au declarat imediat ca sustin Guvernul ales in mod democratic si au condamnat tentativa de lovitura de stat militara. Acum, principalul partid din opozitie a mobilizat sute de mii de oameni pentru apararea valorilor democratice ale tarii, inclusiv secularismul. Sa vedem care va fi optiunea Turciei: optiunea eurasiatica, care inseamna otomanisn si islamism pronuntat, sau optiunea occidentala, care inseamna democratie si progres.
S: Ce ar avea de castigat Turcia din fiecare dintre cele doua cai?
TG: Otomanismul ar insemna izolarea Turciei fata de Occident, izolare care o arunca in bratele Rusiei. Asta inseamna caderea tuturor planurilor sale de a aduna in jurul sau lumea turcica. Otomanism nu inseamna turcism. Toti din statele si comunitatile turcice se uita la Turcia ca la un model, toti liderii de acolo l-au imitat pe Ataturk. Cel mai mult l-a imitat Heydar Aliyev, care este declarat liderul etern al R.Azerbaidjan. Turcia este un model, este fereastra acestor popoare catre modernizare, catre progres. Pana la un moment dat a fost Rusia. Dar, Rusia acum este crestina, pravoslavnica si nu mai poate fi ea model. A aparut bariera religioasa. Pentru lumea aceasta, orientarea Turciei catre Rusia va fi o catastrofa, pentru ca, in sinea lor, toate aceste popoare din zona sunt impotriva Rusiei, pentru ca o cunosc si se tem de ea. Ei se sprijina pe Turcia, cred in ajutorul ei pentru a se occidentaliza. Si Azerbaijan va pierde mult daca Turcia se aliaza cu Rusia. Iar tatarii din Crimeea isi vor pierde astfel singurul reazem politic pe care se puteau bizui. In momentul in care ar iesi din NATO, vrand-nevrand Turcia va fi aliata cu Rusia, poate si cu China. Nu exista alta solutie.
S: Cum credeti ca o sa impace Erdogan armata - careia spuneati ca ii este dator - si care este orientata euroatlantic, pentru un stat laic, si, in acelasi timp, populatia care a iesit in strada pentru el, dar care e orientata spre islam?
TG: Depinde de orientarea pe care o va da Erdogan. Nu inseamna ca el trebuie sa se dezica de Islam. Depinde de gradul in care el accepta religia in viata publica si in viata de stat. Pana acum a cam accentuat acest lucru, pentru ca sustinatorii lui sunt din Anatolia. Patura educata, care a facut protestele din parcul Gezi, a inceput sa iasa din nou in piete, de aceasta data in numar si mai mare, decat in urma cu trei ani.
S: Cum credeti ca ar trebui sa procedeze UE si SUA ca sa nu inflameze mai mult spiritele?
TG: UE trebuie sa-si asume obligatiile pe care si le-a luat prin acordul semnat cu prim-ministrul Davutoglu. Nu a dat nici banii aceia, nu a dat nici vize de libera circulatie. Adica, tu dai exemplu de respectarea acordurilor, de legislatie, de legalitate, cand tu semnezi un acord si nu-l pui in aplicare?! Erdogan i-a oprit pe emigranti; daca da drumul acum la unul-doua milioane de emigranti? Parerea mea e ca sunt si greseli foarte mari pe care mai ales UE le-a facut fata de Turcia.
(Va urma)