Senatorul Florinel Butnaru a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Incurajarea investitiilor in tehnologie. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Dupa cum bine stiti, Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an a fost organizat in perioada 20 â€" 23 ianuarie 2016, evenimentul bucurandu-se de participarea a 40 de sefi de stat si a peste 1.500 de oameni de afaceri din intreaga lume. Principala tema de dezbatere a fost cea de-a patra revolutie industriala. Astfel, liderii economiei globale au dezbatut oportunitatile si provocarile noii revolutii industriale aflata inca la inceput, dar care isi va arata efectele in urmatorii 5 â€" 10 ani. Automobile fara sofer, imprimante care printeaza case de locuit, roboti cu inteligenta artificiala pe post de asistenti, toate acestea nu sunt desprinse din scenariul unui film SF, ci, estimeaza specialistii, vor fi parte din viata noastra in urmatorii cinci sau zece ani. Iata ce inseamna A patra revolutie industriala. Ganditi-va numai ce tehnologie de comunicare foloseam acum 10 ani si ce folosim astazi si ne vom da seama ca viata noastra se va schimba foarte mult in viitorul apropiat. Pentru ca tehnologia evolueaza atat de rapid trebuie sa actionam cu aceeasi rapiditate daca vrem sa fim pregatiti pentru efectele noilor evolutii industriale.Unul dintre aspectele care ar trebuie sa ne dea serios de gandit este faptul ca a patra revolutie industriala, pe de o parte, va face inutile anumite meserii existente astazi si va lasa fara loc de munca milioane de oameni, dar, pe de cealalta parte, va duce la aparitia unor noi profesii si specializari de care astazi nici macar nu am auzit, care, la randul lor, vor oferi locuri de munca pentru milioane de persoane. Raportul Viitorul locurilor de munca, publicat de Forumul Economic Mondial si realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale care acopera 65% din forta de munca globala, ne relateaza un lucru care ar trebui sa ne puna pe ganduri: 65% din copiii care incep acum scoala primara vor profesa in bresle inexistente la momentul de fata. Deci, daca vom intreba copiii ce vor sa se faca atunci cand vor fi mari, sunt sanse de peste 50% sa numeasca o meserie care nu va mai exista atunci. In acelasi context, se estimeaza ca robotii vor fi principala forta de munca a viitorului.Din aceste date, precum si din altele pe aceasta tema, reies doua scenarii care au fost dezbatute si la forumul de la Davos. Primul scenariu, cel optimist, inainteaza situatia in care A patra revolutie industriala va elimina locurile de munca manufacturiere si prost platite sau atributiile din cadrul unei meserii care sunt realizate manual, iar oamenii vor avea un loc de munca mai lejer, dar mai bine platit, pentru ca masinile vor lucra in locul lor. Scenariul pesimist este cel in care cei bogati se vor imbogati si mai mult inlocuind mana de lucru manufacturiera, care este si costisitoare, cu roboti care nu cer nici salariu, nici zile de concediu, iar majoritatea oamenilor va trece printr-o perioada dificila de tranzitie la noile reguli de pe piata muncii. Acest scenariu pesimist arata ca A patra revolutie industriala va adanci si mai mult inechitatea sociala in conditiile in care persoanelor care inca nu detin nicio aptitudine tehnologica (peste 4 miliarde din populatia mondiala) le vor fi si mai dificil sa-si gaseasca un loc de munca bine platit.Este rolul nostru sa fim pregatiti sa implementam acele reforme care vor ajuta oamenii sa se adapteze cat mai repede la noile provocari de pe piata muncii si sa promovam politici care sa incurajeze mediul privat sa aiba rabdare si sa se pregateasca pentru o piata a muncii in tranzitie. Cred ca cel mai important este, insa, sa sprijinim sistemul educational care sa se reformeze si sa pregateasca noile generatii de tineri pentru provocarile de cariera cu care urmeaza a se confrunta. Si oamenii vor trebui sa inteleaga ca nu pot avea aceeasi meserie toata viata si sa se adapteze la evolutiile tot mai rapide de pe piata muncii.Facand referire la cazul particular al Romaniei, un studiu comandat de Organizatia Internationala a Muncii si prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos arata ca 60% din locurile de munca existente in prezent in Romania risca sa dispara in urmatorii ani din cauza computerizarii si automatizarii. Romania este, de altfel, tara membra a Uniunii Europene cu cel mai mare procent de locuri de munca vulnerabile la evolutiile tehnologizarii. La nivelul UE, raportul este de circa 50%.Este evident ca institutiile statului, in stransa colaborare cu mediul privat, dar si cu autoritatile de la Bruxelles trebuie sa puna la punct o strategie pe termen mediu si lung privind reformarea sistemului educational in acord cu evolutiile de pe piata muncii pentru ca noile generatii de absolventi din Romania sa fie pregatite de noile cerinte in materie de forta de munca.Cu cat vom intelege mai repede toate aceste statistici, cu atat vom actiona mai rapid. Este nevoie de o implicare sustinuta, mai ales ca ne va fi mai dificil sa facem aceste schimbari decat le va fi altor state europene. Si asta pentru ca viitoarele profesii vor presupune deprinderi si cunostinte digitale solide, in timp ce, in prezent, circa 41% din angajatii Romaniei sunt analfabeti digital, conform unui studiu al Comisiei Europene din 2014. Desi avem cea mai mare acoperire de internet de mare viteza din lume, sistemul educational din Romania n-a ajuns inca in epoca Web 1.0, la fel, jumatate din populatia tarii n-a ajuns nici ea in epoca Web 1.0. In Romania inca mai sunt comunitati rurale unde copiii n-au vazut niciodata un calculator si unde trebuie sa parcurga 20 de kilometri pentru a ajunge la o scoala in care, cel mai adesea, nu exista o retea internet pe care sa o poata accesa nici macar la biblioteca. Pentru a crea o sansa de integrare profesionala a copiilor de astazi pe o piata a muncii dominata de schimbarile Celei de-a patra revolutii industriale, este nevoie sa creasca semnificativ contributiile bugetare din partea statului la sistemul educational in vederea tehnologizarii invatamantului si in zonele rurale si in cele defavorizate si sa se adopte o politica ferma de incurajare a mediului privat in vederea cresterii ratei de alfabetizare digitala a propriilor angajati. Toti specialistii sunt de acord ca acesti pasi necesari si usor de realizat pe termen mediu sunt obligatorii daca vrem macar sa apropiem tara noastra de nivelul mediu de pregatire digitala al europenilor. Apoi, este necesara o strategie de reformare a sistemului educational si de incurajare a investitiilor in tehnologie, in acord cu politicile europene in domeniu si cu prognozele pe care le fac reuniuni internationale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos.