magazin.ro / Intalniri OZN ale unor piloti militari din Romania /Autor: Dan D. Farcas
Se stie ca pilotii intalnesc fenomene de tip OZN mai des decat credem. Ei se vor feri sa vorbeasca insa despre aceste incidente, deoarece ar fi trimisi la comisiile de reevaluare a capacitatii lor de zbor, iar in cazul pilotilor militari exista si interdictia de a divulga situatiile speciale intalnite. Acesta este motivul pentru care intamplarile interesante OZN le putem auzi mai ales de la piloti in varsta, care nu-si mai fac astfel de griji. Un exemplu remarcabil in acest sens este capitanul comandor in retragere Mihai Barbutiu. Nascut in 1929, el a relatat ca a avut, ca pilot militar, patru intalniri dramatice cu fenomene aeriene neidentificate. A decis sa faca publice aceste incidente abia tarziu, cand era demult la pensie. In primavara 2015 m-am intalnit cu el la Arad. In cele ce urmeaza, incerc sa redau ceea ce ne-a relatat cu acest prilej, foarte aproape de stilul sau particular de a povesti si mentionand cat mai multe dintre detaliile pe care le-a precizat.
O prima intalnire a avut-o in vara anului 1957. Intr-o seara, fusese numit conducator de zbor la aeroportul Caracal-Deveselu, care era folosit ca aerodrom de rezerva pentru cel de la Craiova. Aici se putea da ajutorul necesar avioanelor care ar fi venit eventual la aterizare, in cazul unor situatii speciale intalnite in zbor. La un moment dat, Barbutiu a fost chemat la statie, un punct de conducere a zborurilor, care se gasea chiar pe pista, ca sa ajute, la nevoie, avioanele la aterizare. La statie a aflat ca a fost vazuta in zona o tinta neidentificata. Cei de la radiolocatie urmareau obiectul dar nu aveau date exacte, tinta cand aparea, cand disparea. Pentru interceptare, de la Craiova decolase un coleg al sau, capitanul Adalbert Bodis, actualmente comandor in retragere, care traieste la Cluj-Napoca. El zbura cu un MiG-17. Aceste avioane au fost, la noi, primele dotate cu radar propriu. La statie se auzea cum vorbea, de sus, ca urmareste tinta sau ca nu o mai vede.

Extraterestri sau avion?

Barbutiu era cu un sergent care conducea statia, un militar in termen (pe atunci armata era pe trei ani). Era un sergent bine instruit, de prin partile Bucurestiului. La un moment dat au vazut amandoi ca dinspre sud-vest, din directia statiei de cale ferata a comunei Deveselu, vine un obiect zburator catre ei, chiar catre punctul de comanda. Gandindu-se ca putea fi un avion militar strain, care sa traga cu mitraliera in ei, ca masura de siguranta, s-au adapostit amandoi sub statie, ascunzandu-se in spatele rotilor. Era un camion mare, cu sase roti, care ii puteau feri de eventuale gloante de mitraliera sau de vreo grenada.
Dar nu s-a petrecut nicio agresiune; mai mult, nu se auzea niciun zgomot. Atunci pilotul si-a scos capul, ca sa vada ce se intampla. In jur era o lumina circulara, cu diametrul de vreo cincizeci sau o suta de metri. Era o lumina ireala, aproape ca ziua,se vedea firul de iarba. Deasupra, nu se zarea conturul niciunui obiect, doar lumina si nimic altceva. Ca si cand te-ai uita intr-un proiector, cand nu vezi decat lumina, nu si sursa. Dupa vreo douazeci de secunde, iluminarea a disparut. Atunci cei doi au iesit de sub statie si au vazut pe cer niste lumini, plecand inspre est. Au comunicat prin radio aviatorului Bodis ca obiectul a trecut chiar acum la verticala punctului si se indreapta spre Olt, spre Slatina. Bodis a plecat imediat in directia aceea, dar nu l-a mai gasit. Dupa aceasta intamplare nu s-a cerut sa se faca niciun raport, dar martorii au fost sfatuiti sa pastreze cele petrecute intre ei.
(Va urma)