Conform Wikipedia, psihopatia este o dereglare mintala sau de personalitate caracterizata prin comportament antisocial, capacitate redusa de a avea remuscari si control comportamental redus. Ca si celelalte maladii psihiatrice, psihopatia (sociopatia) se prezinta din punct de vedere clinic sub forma unui spectru de manifestari cu variate grade de gravitate sau acceptabilitate sociala.

Caracteristicile comune ale celor cu aceasta tulburare de personalitate sunt:

mint si fura in mod persistent;
tendinta de a viola drepturile altora (la proprietate, fizica, sexuala, legala, emotionala);
inabilitatea de a pastra un serviciu;
lipsa de interes fata de siguranta sa si a altora;
lipsa regretului ca au facut rau altora;
prezenta unui farmec superficial;
impulsivitate;
un simt extrem de indreptatire;
inabilitatea de a-si face sau a mentine prietenii.
Persoanele cu tendinte psihopatice sunt puternic axate pe propriile lor dorinte si nu manifesta empatie pentru altii. Acesti oameni nu tin cont de norme si reguli si au o inclinatie mai mare spre a comite infractiuni.
Sunt oameni care au trasaturi narcisiste si egoiste, cu o parere foarte buna despre sine si cu o incredere exagerata in propriile abilitati. Persoanele cu trasaturi machiavelice sunt cinice, distante emotional si neafectate de morala. Ele insala si manipuleaza oamenii pentru a obtine avantaje personale.
Un psihopat este o persoana care nu prezinta empatie, mustrari de constiinta, are un comportament lipsit de inhibitii, este deseori carismatica, narcisista si va face orice ca sa isi duca la indeplinire un plan.
Desi cateodata se avanta in manifestari histrionice de emotie, o fac doar cu scopul de a castiga simpatia. Altminteri, raman imperturbabili in situatii de criza, inclusiv in cazul unui divort sau al unei despartiri de o persoana importanta (desi nu prea exista vreo persoana care sa fie intr-adevar importanta pentru ei), nu simt prea multe nici la moartea cuiva din familie, nici daca sunt descoperiti ca au comis o crima si nici cand sunt pedepsiți pentru activitatile lor ilegale.
Psihopatii sunt superficiali din punct de vedere emotional, dar si pentru ca sunt invidiosi, lacomi si dornici de putere. Isi doresc tot ceea ce au altii, orice ar considera ei dezirabil. Poate fi un nou partener, un nou loc de munca, prestigiu, bogatie sau familie. Vor sa aiba relatii de succes fara a oferi dragoste, onestitate si fidelitate.
Pentru a-si consolida sentimentul de superioritate, dupa o perioada pe care o vom numi falsa luna de miere - sau asa numita perioada de ispitire, de seductie - isi pun la pamant partenerii (si pe toți ceilalti) si le cultiva slabiciunile. Pentru a putea duce la capat aceasta indeletnicire fara a munci prea mult, psihopatul ii seduce, ii intimideaza si ii manipuleaza pe cei din jur, colegi de serviciu sau prieteni.
Pentru a e imbogati nu se dau inapoi de la a comite fraude.
In general vorbind, psihopatii nu se pot opri la nimic si la nimeni, pentru ca au nevoie constanta sa-si schimbe interesul. Mai devreme sau mai tarziu oricum vor simti instatisfactie, se vor plictisi de tot ce au in viata si isi vor dori ceva in plus sau ceva diferit. Psihopatii sunt impredictibili chiar si in impredictibilitatea lor. Nimeni nu poate spune dinainte cand vor incepe sa saboteze viata altora, ba chiar si pe a lor, pentru aceste scopuri.
Minciunile psihopatului sunt daunatoare, el minte cu malitie, ca si cum ar face o forma de sport. Pentru el, minciuna functioneaza ca un mijloc de a-i controla pe altii, manipulandu-le perceptia asupra realitatii (ceea ce expertii numesc abuz psihologic - engl. gaslighting”).
Pentru ei, aceasta este o forma ieftina de divertisment. Ca urmare a superficialitatii lor emotionale si a incapacitatii de a se lega de ceilalti, psihopatii se plictisesc rapid. Golul lor psihologic ii impinge catre o eterna cautare, vor mereu alti oameni pe care sa-i poata folosi si noi modalitati de a incalca regulile sociale.
Pot simti placere pe moment, pot simti voiosie sau incantare atunci cand reusesc sa-si atinga scopurile. Prin contrast, simt frustrare temporara sau furie atunci cand dorintele lor sunt incalcate. Nu pot experimenta, insa, emotii adanci, cum ar fi dragostea pentru celalalt, empatia, mila, remuscarile, tristetea, regretul si nici macar anxietatea sau depresia.
Principala lor emotie este dispretul si sfidarea fiintelor umane, emotie pe care o mascheaza cel mai adesea sub masca unei pojghite de sociabilitate si sarm. Atunci cand intalneste oameni noi, psihopatul efectueaza o analiza intuitiva in termeni de costuri/beneficii pentru a-i clasifica in categoria tintelor, a complicilor sau a obstacolelor in ceea ce si-a propus intr-un anumit moment. Tintele sunt folosite pe post de complici, dupa care sunt inlaturate, in momentul in care utilitatea lor expira.
Un diagnostic necesita, de asemeni, prezenta a cel putin trei din urmatoarele criterii:
- escrocherii si inselaciuni;
- impulsivitate sau esecul de a planifica;
- iritabilitate si agresivitate;
- un dispret constant fata de munca;
- un dispret constant fata de siguranta sa si a celor din jur;
- lipsa regretului si a remuscarilor.

Strategia manipulativa de baza a unui psihopat

Dupa Hare si Babiak, psihopatii se afla tot timpul in cautare de oameni pe care sa-i insele. Abordarea psihopatului include trei faze:

1: Faza de evaluare
Unii psihopati sunt pradatori oportunisti si agresivi care vor profita de aproape orice persoana pe care o intalnesc, in timp ce alții sunt mai rabdatori, asteptand victima perfecta.
In ambele cazuri, psihopatul analizeaza constant utilitatea potentiala a unui individ - ca sursa de bani, putere, sex sau influenta.
Unor psihopati le place o provocar, in timp ce altii vaneaza persoane vulnerabile. In timpul fazei de evaluare, psihopatul este capabil sa determine punctele slabe ale potentialei victime, pe care le va folosi pentru a seduce.

2: Faza de manipulare
Odata ce psihopatul a identificat o victima, incepe faza de manipulare. In timpul acesteia, psihopatul isi poate asuma un rol, o masca special creata pentru a prinde” la victima respectiva. Un psihopat va minti pentru a castiga increderea victimei. Lipsa de empatie si vinovatie a psihopatilor le permite sa minta fara probleme; ei nu vad nicio valoare in a spune adevarul decat daca ii ajuta sa obtina ceea ce vor.
Pe masura ce interactioneaza cu victima, psihopatul evalueaza cu grija personalitatea acesteia. Ea ii ofera o imagine a trasaturilor si caracteristicilor victimei. Unui observator atent, personalitatea victimei poate dezvalui insecuritati sau slabiciuni pe care aceasta vrea sa le minimizeze sau sa le ascunda. Ca student pasionat al comportamentului uman, psihopatul va testa cu grija taria interioara si nevoile care fac parte din eul intim al victimei si eventual va construi o relatie personala cu aceasta.
Personajul pe care il joaca psihopatul " personalitatea” cu care victima are o relație " nu exista in realitate. Este construit din minciuni intretesute cu grija pentru a prinde victima in plasa. Este o masca, una din mai multe, creata de psihopat pentru a se potrivi cu nevoile psihologice si asteptarile victimei.
Victimizarea are un caracter de prada; duce adesea la un sever prejudiciu financiar, fizic sau emotional. Relațiile adevarate, sanatoase, sunt construite pe respect si incredere reciproca; se bazeaza pe schimbul onest de idei si sentimente. Convingerea gresita a victimei ca legatura cu psihopatul are oricare din aceste caracteristici este motivul pentru care acesta are succes.

3: Faza de abandonare
Faza de abandonare incepe atunci cand psihopatul decide ca victima nu ii mai este de folos. Psihopatul/psihopata isi abandoneaza victima si trece la alta. De obicei, in cazul relatiilor romantice, un psihopat isi va asigura relatia cu victima urmatoare inainte de a o abandona pe cea actuala. Cateodata, in aceasta faza psihopatul are trei persoane cu care jongleaza:
cea abandonata recent, pe care o pastreaza in cazul in care nu ii merge cu celelalte doua;
cea pe care o manipuleaza in prezent si care este pe cale de a fi abandonata;
a treia persoana, care este ademenita de psihopat anticipand abandonarea victimei actuale.
Abandonarea poate avea loc subit si fara ca victima sa stie ca psihopatul cauta pe altcineva. Nu vor exista scuze, sau cel putin nu unele sincere, pentru raul si durerea pe care o provoaca.

Cum isi controleaza psihopatii victimele


Braiker a identificat urmatoarele moduri de baza prin care manipulatorii isi controleaza victimele:

Recompensa pozitiva " include lauda, sarmul superficial, simpatia superficiala (lacrimi de crocodil), cereri de scuze excesive; bani, aprobare, daruri; atentie, expresii faciale cum ar fi rasul sau zambetul forțat; recunoastere publica.
Recompensa negativa " include sacairea, urlatul, tratamentul silentios, intimidare, amenintari, injuraturi, santaj emotional, invinovatire, imbufnare, plansete si facutul pe victima.
Recompensa intermitenta sau partiala " Recompensa negativa partiala sau intermitenta poate crea un climat in care persista frica si nesiguranta.
Pedeapsa
Invatarea in urma unei traume " folosirea abuzului verbal, a furiei explozive sau a altui comportament intimidant pentru a stabili dominanta sau superioritatea; chiar si un singur incident care implica un asemenea comportament poate condiționa sau invata victimele sa nu-l supere/confrunte/contrazica pe manipulator.