Boala Hodgkin este o hemopatie maligna caracterizata prin proliferarea specifica a celulelor limfatice, prezenta adenopatiilor si splenomegaliei. Denumita si limfogranulomatoza maligna, boala evolueaza progresiv, cu perioade de remisieremisie: perioada in evolutia unei boli caracterizata prin ameliorarea simptomelor si afectarii diferitelor organe si recadere, prognosticul fiind unul sever, mai ales in formele generalizate.
Limfomul este o boala neoplazica a sistemului limfatic. Sistemul limfatic este parte a sistemului imunitar al organismului, cu rol in apararea impotriva infectiilor si a altor boli.
Sistemul limfatic este compus in principal din tesutul limfoid (ganglionii limfatici), limfa si vasele limfatice prin care circula limfa. Celule sistemului limfatic, numite limfocitelimfocite: leucocita cu nucleul foarte voluminos, care se gaseste in limfa si in sange si are un rol important in apararea organismului, pot fi limfocite B si limfocite T.
Exista doua tipuri de limfoame: hodgkiene (boala Hodgkin) și nehodgkiene. Clasificarea se face functie de prezenta modificarilor celulare la nivelul tesutului limfatic. Boala Hodgkin se caracterizeaza prin malignizarea limfocitelor B cu aparitia unor celule atipice specifice, denumite celule Reed-Paltauf-Sternberg. Cele mai multe limfoame sunt nehodgkinene.
Doar aproximativ 1 din 5 sunt limfom Hodgkin. Boala Hodgkin a fost descrisa de Thomas Hodgkin, in 1832. Este numit acum limfom Hodgkin.
Boala Hodgkin este intalnita la toate rasele si survine mai frecvent la adultii tineri. Se caracterizeaza prin aparitia, intr-unul sau mai multi ganglioni limfatici, a unei proliferari anormale de limfocite, histiocite, eozinofile si celule gigante Reed-Sternberg.

Simptome

Simptomatologia este specifica, boala debuteaza insidiuos prin:
• Adenopatii regionale, cu ganglioni imobili, duri, nedurerosi
• Febra ondulanta, pierdere ponderala, transpiratii abundente, pruritprurit: mancarime, astenie: stare de slabiciune si oboseala
• Spleno-hepatomegalie: cresterea dimensiunilor ficatului.
Boala incepe, cel mai adesea, forma unui proces regional, localizat, care tinde sa se propage la elementele limfatice invecinate. Semnul initial al bolii este de obicei o adenopatieadenopatie: boala a ganglionilor limfatici regionala unilaterala (mai ales a ganglionilor cervicali). Adenopatia poate fi externă sau interna. Tumefierea ganglionii limfatici perferici incepe, de regula, din zona cervicala, predominant stanga, urmand zona axilara si cea inghinala. Ganglionii au dimensiuni diferite, sunt duri, asimetrici, nedurerosi, si neaderenti la planurile profunde si tegumente. Adenopatiile interne pot produce tulburari compresive la nivelul mediastinal (dispnee: dificultate in respiratie) sau abdominal (ascita: acumulare de lichi in abdomen, ictericter: boala ce se caracterizeaza prin coloratia galbena a pielii si a mucoaselor bolnavului, provocata de impregnarea acestora cu pigmenti biliari, ocluzie intestinala).
Determinările viscerale și manifestările generale apar, de obicei, mai tarziu: splenomegalia moderata (50% din cazuri), hepatomegalie (rar), pleuro-pulmonare, osoase, gastro-intestinale, etc.
Evolutia bolii prezinta perioade de exacerbari si remisiuni. Aprecierea exacta a extinderii procesului patologic, sau a stadiului bolii, in momentul stabilirii diagnosticului, prezinta o importanta capitala pentru tratament si prognostic.
In determinarea evolutei bolii, stadiul ei este mai important decat aspectul microscopic al ganglionilor limfatici.

Impact

Boala Hodgkin reprezinta 30% din limfoamele maligne, intalnindu-se predominant la bărbați (60%), cu varste intre 20 - 40 de ani.