"ADEVARUL": Locul in care stalinismul intalneste balcanismul
(continuare)

BAC-ul supravegheat de OSCE

In Romania, copiii dau examenul de bacalaureat supravegheati de doi profesori si camere video. In Transnistria, copiii romani si moldoveni n-au avut camere, dar au avut reprezentanti ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa. Sunt obisnuiti sa fie urmariti la orice pas: la toate serbarile sunt oameni care-i urmaresc.
"Cu cei care nu-s in uniforma e mai greu, nu stim ce vor", glumea Ion Iovcev, directorul Liceului Lucian Blaga, in decembrie. Intre timp, militia l-a arestat pentru "trafic de valuta" - n-a declarat salariile in lei moldovenesti ale profesorilor atunci cand a trecut "vama". La Liceul Alexandru cel Bun din Tighina, ochii iscoditori sunt mmai tineri: chiar in fata scolii este o academie militara. Hainele de camuflaj, bocancii si caciulile de blana par prea mari pe baietii de 10-12 ani care ies pe portile acesteia. Baieti care le-ameninta pe profesoarele de la liceul romanesc cu "oricum n-ai ce sa-mi faci, ca pe tine nu te asculta nimeni".

"Incuiam clasa si predam in romana"

Acum e mai bine, ne spun toti romanii cu care vorbim. Dar numai ei stiu sa ne povesteasca prin ce-au trecut. "In 1995, aveam o clasa romana in cadrul unei scoli ruse de aici. Eram obligata sa le predau limba moldoveneasca in alfabetul chirilic. Asa ca dupa-amiaza, cand nu mai era nimeni pe langa clasa, incuiam usa, bagam hartie in gaura cheii si predam in romana, cu grafie latina. Copiii aveau doua seturi de caiete si, cum auzeam un zgomot, le spuneam si ei stiau si scoteau caietele celelalte", iti aminteste Efimia Tean, invatatoare si director-adjunct al Liceului Alexandru cel Bun din Tighina.
O colega care folosea acelasi truc a fost prinsa de-un "comitet muncitoresc" si batuta in fata clasei. "Asta e marea problema de fiecare data, vor sa renuntam la limba romana si la grafia latina. Ne propun mereu sa trecem la caractere chirilice si sa predam romana ca materie optionala", explica Angela Chiperi de la acelasi liceu. S-au obisnuit sa fie un "barometru" al relatiilor ba dintre Rusia si restul lumii, ba dintre separatistii de la Tiraspol si Chisinau. "Cand vor ceva de la Moldova, atunci ne gasesc mereu cate o neregula", continua invatatoarea Chiperi.

Limba romana, pasaport catre UE

Ultima astfel de "neregula" a fost ca ghivecele cu flori de pe parvazurile ferestrelor nu lasa lumina sa intre in clase si strica ochii copiilor. Si nu-i vorba doar de copii romani sau moldoveni, pentru ca in scolile romanesti invata deseori si fiii si fiicele "oficialilor" regimului separatist. Pentru ca ideologia si separatismul nu mai conteaza cand realitatea este ca limba romana reprezinta sansa catre un pasaport romanesc care deschide granitele Uniunii Europene. Niciuna dintre cele doua profesoare nu vede posibila o rezolvare a conflictului in viitorul apropiat. De mai bine de 22 de ani, traiesc mereu sub teroare. Cand le intrebam daca s-au simtit vreodata in siguranta in aceasta perioada, raspund ca "poate o sa fie mai bine, candva".

"Tancurile romanesti la voi ajung mai intai!"

Romanii si moldovenii au invatat sa traiasca langa populatia rusofila, fie ca-s rusi, fie ca sunt ucraineni vorbitori de rusa. "Si ma intreaba cunoscutii rusi si ucraineni: 'Dar cum stati voi, acolo, la Tighina, ca daca se intampla ceva, tancurile romanesti ajung mai intai la voi!'", spune Angela Chiperi. E obisnuita sa auda de "tancuri romanesti", de "soldati romanesti" si de toate celelalte sperietori "romanesti" cu care rusofilii incearca sa le spele creierele.

Elevii inca se pregatesc pentru dezastru nuclear

"Lumea se teme sa mai vorbeasca in romana. Mereu, tot ce-i romanesc e cel mai rau. Cand nu mai stiu cum sa te jigneasca mai rau, spun intre ei: 'Lasa-l, ca asta-i roman'", povesteste Chiperi. In cancelaria in care vorbim sunt mai multe steaguri romanesti si ale Republicii Moldova, iar pe holurile liceului sunt planse care-i invata pe copii ce sa faca in caz de dezastru nuclear. "Dar la voi nu mai sunt? Noi asa trebuie sa avem, putem sa luam amenda daca nu", se mira invatatoarele.

"N-o sa fie Coreea de Nord aici"

"Dar noi suntem pasivi. Ucrainenii nu sunt si fac ceva", spune printre dinti Nicolai, elev de-a XII-a de la liceul Lucian Blaga din Tiraspol. E iritat de indemnurile profesorilor care-i tot spun ca ei, romanii si moldovenii, nu trebuie sa fie pasivi. "Ucrainenii fac ceva si ar trebui sa stea in strada pana cand Ianukovici o sa semneze acordul (n.r. discutia a avut loc la jumatatea lunii decembrie)."
Nicolai vrea sa mearga la facultate in Romania, dar daca nu va fi acceptat, va merge la Chisinau. Ceva in economie, finante, asta vrea sa faca. Si vrea in UE, dar ideea de a intra acolo printr-o unire a Romaniei cu Republica Moldova i se pare o gluma proasta.
Are insa incredere ca situatia nu se va deteriora intr-atat incat sa-si faca griji ca nu va mai putea pleca la studii. "Nu e Coreea de Nord aici, iar UE n-ar permite acum sa se inchida granita. Oamenii acestia din Transnistria (separatistii - n.r.) au o problema cu noi pentru ca ne considera pe toti romani", explica elevul.
Pana cand nu se va rezolva conflictul transnistrean, "inghetat" de-un acord semnat dar nerespectat de Mircea Snergur, primul presedinte al Moldovei independente, si de Boris Eltin, primul presedinte al Rusiei post-sovietice, unirea n-are ce cauta nici macar in visuri, iar Nicolai zambeste acru cand aude acest cuvant. Chiar daca Ion, colegul care sta in banca din fata sa, are un tricou albastru pe spatele caruia scrie "Romania".