Un analist politic de la Chisinau descifreaza problemele geopolitice interne ale Ucrainei
Sursa: Blogul Moldovlah.
A. Savin, analist politic, Chisinau
Problemele geopolitice interne ale Ucrainei

Ucraina este vecina noastra cu care avem cea mai lunga granita terestra si care ne inchide iesirea noastra la Dunare si Marea Neagra.
Prin aceasta tara trec caile de acces spre cea mai mare si traditionala piata de desfacere a marfurilor moldovenesti - Rusia.Trecutul nostru istoric se impleteste, formand un complicat nod gordian care nu mai poate fi nici taiat si nici dezlegat. In Ucraina locuiesc citeva sute de mii de conationali de-ai nostri care populeaza mai mult sau mai putin compact raioane intregi din regiunile Cernauti si Odesa.
Oaze rare de sate romanesti semiucrainizate sau asimilate complet sunt dispersate pe intreg teritoriul tarii: de la Rusia subcarpatica la vest, pana la Donetk la est, si de la mlastinile Polesiei la nord, pana la stepele Tauridei la sud. Si la noi in tara locuiesc cateva sute de mii de ucraineni (puternic rusificati), alcatuind cea mai numeroasa minoritate etnica. Iata motivele care ne-ar putea trezi interesul fata de cele mai diverse aspecte ale situatiei din Ucraina, inclusiv geopolitice.

Structura etno-lingvistica
Desi ponderea ucrainenilor e cea mai mare in structura etnica a populatiei, ea nu este nici pe departe omogena.
Regiunile rasaritene
Regiunile de la est de Nipru sunt puternic rusificate si graviteaza, in mod normal, spre Rusia. In perioada sovietica in prima capitala a Ucrainei sovietice, Harkov, catre anii 80 practic nu mai existau scoli nationale ucrainene. Bazinele industriale ale Donetkului si Dnepropetrovskului au fost si ele practic rusificate.
Crimeea
O situatie deosebita s-a creat in autonomia Crimeii, careia Moscova ii pregatise scenariul nostru nistrean, insa fara succes. Pana in anul 1944 acest teritoriu a fost o republica autonoma a tatarilor in componenta RSSFR. Invinuiti de tradare in anii razboiului, tatarii din Crimeea vor impartasi soarta nemtilor din Povolgia, popoarelor caucaziene, calmucilor si coreenilor din Primorie, adica vor fi in totalitate deportati.
Peninsula va fi populata cu colonisti veniti mai ales din regiunile interne ale Rusiei. Regiunea era intesata cu baze militare ale armatei sovietice, corpul ofiteresc al careia era in fond si el rusofon. Incorporarea Crimeii in RSS Ucraineana in anul 1956 (asa-numitul "Cadou al lui Hrusciov") n-a schimbat esential componenta ei etnica.
Trebuie mentionat ca tatarii Crimeii asa si n-au mai fost restabiliti in drepturi dupa moartea lui Stalin. Dintre popoarele prigonite inainte si dupa cel de-al doilea razboi mondial numai tatarii, nemtii, coreenii si turcii mesheti asa si n-au avut parte de o reabilitare si restabilire a autonomiilor lor national-statale.
Abia dupa "perestroika" gorbaciovista tatarii au inceput sa se reintoarca in patrie. Insa, veniti acasa, s-au ciocnit de rezistenta inversunata a colonistilor rusofoni stabiliti aici deja intr-a treia generatie si care se temeau ca tatarii isi vor revendica proprietatea rapita.
Kievul a stiut foarte bine sa manipuleze aceste contradictii si fobii reciproce pentru a anihila separatismul rusofon care isi luase avant dupa proclamarea independentei Ucrainei.
Rusia subcarpatica
O regiune deosebita o formeaza Transcarpatia, pe care localnicii o numesc Rutenia. Putini stiu ca pana in sec. al XVII-lea ea facea parte dintr-un singur domeniu feudal cu Maramuresul romanesc.
Aceasta regiune, care este cea mai mica din Ucraina din punct de vedere teritorial, are o componenta etnica si confesionala pestrita, precum si granite cu aproape toti vecinii europeni ai tarii - Romania, Slovacia, Ungaria si Polonia. Din aceasta cauza valoarea geostrategica a acestei mici regiuni este colosala pentru Kiev. Majoritatea populatiei o alcatuiesc rutenii, la formarea carora au contribuit toate natiunile vecine, inclusiv romanii.
E interesant ca rutenii se autoapreciaza ca o natiune deosebita de restul ucrainenilor (zicandu-si, inca, rusini sau hutuli) si graviteaza mai mult spre Moscova.
Maghiarii alcatuiesc o minoritate foarte influenta, mai ales in orase (Ujgorod-Ujvaros, Rahov, Ciop etc.). Strans lipite de frontierele tarilor-matca aici se mai afla si sate de romani (Albisoara de Mijloc), polonezi si slovaci.
Pana in anul 1918 tinutul a facut parte din monarhia dualista Austro-Ungara, iar in perioada interbelica - din Cehoslovacia. Dupa cardasia de la Munchen, Rusia subcarpatica, sub denumirea de Rutenia, va avea parte de o efemera independenta, fiind, mai apoi, anexata de catre Ungaria hortista.
Este de mentionat si faptul ca Romania a refuzat atunci sa ia parte la partajarea Cehoslovaciei si a respins oferta de a-si atasa cele doua mari sate romanesti de la granita. Rutenia este si ea, ca si Crimeea, izolata geografic de restul Ucrainei (prima - prin istmul Perecop, al doilea - prin lantul Carpatin).
Galitia
Intre Carpati (la vest) si vechea granita de pana la anul 1939 (la est), este situata Galitia. De fapt, anume ea prezinta focarul nationalismului ucrainean si rusofobiei. Pana la anexarea ei de catre URSS, Galitia n-a facut parte niciodata din componenta Rusiei tariste sau a statului sovietic.
Pina in anul 1918 ea a apartinut Austro-Ungariei. Daca Rutenia insa era unul dintre pamanturile Coroanei Sfintului Stefan (Ungaria), apoi Galitia intra in imperiul Austriac propriu-zis. Batrana Viena a trezit la viata nationalismul ucrainean pentru a-l contracara pe cel al magnatilor polonezi (clasa dominanta din tinut). Un motiv aparte era si destabilizarea situatiei in Ucraina Rasariteana, ce apartinea Rusiei tariste.
Intre anii 1918-1939 Ucraina de Vest a facut parte din Polonia, care nutrea si ea veleitati de mare putere est-europeana. Sleahta poloneza visa la o "Polonie mare", ce ar fi inclus Lituania, Belarus si Ucraina Sovietica -"Polonia Mare - de la mare (Baltica) la mare" (cea Neagra). De aceea si Varsovia n-a ezitat sa foloseasca in interesele sale nationalismul galitian.
Aici s-ar mai adauga si faptul ca apusenii inca din sec. al XVII-lea au trecut la greco-catolicism (uniati), recunoscind suprematia Papei de la Roma. Galitia, spre deosebire de Rutenia, se caracterizeaza printr-o rusofobie ajunsa la paroxism.

Sursa : http://cersipamantromanesc.wordpress.com
(Va urma)