Jurnalul National: Falsa imunitate a lui Traian Basescu. Protectia penala de care beneficiaza presedintele se datoreaza procurorilor, nu judecatorilor sau legii

Traian Basescu este singurul politician si singurul inalt demnitar in functie care beneficiaza de protectie penala pentru faptele comise inainte de a fi presedinte, dar si pentru cele savarsite in timpul mandatului. Acest lucru nu l-a stabilit Constitutia sau o instanta de judecata, ci... procurorii. Inceputul i se datoreaza lui Daniel Morar, DNA trecand pe linie moarta dosarul "Flota" prin invocarea unei asa-zise imunitati prezidentiale. Teza lui Morar a fost preluata si de Codruta Kovesi dupa ce a preluat conducerea Directiei Nationale Anticoruptie.
Practic, Traian Basescu poate face absolut orice in aceasta perioada, pentru ca nu trebuie sa dea socoteala in fata Justitiei. Acest lucru este cu atat mai absurd cu cat in Constitutia Romaniei scrie clar ca presedintelui in functie i se aplica prevederile articolului 72, ca si parlamentarilor. Potrivit acestui articol, deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Daniel Morar si Codruta Kovesi au sarit peste Constitutie pentru a-i garanta protectie penala lui Traian Basescu
Doi procurori au decis ca presedintele Romaniei nu poate fi cercetat penal in timpul mandatului. Daniel Morar, fostul sef al DNA, si Codruta Kovesi, actualul sef al DNA, i-au acordat aceasta protectie penala lui Traian Basescu, interpretand dispozitiile Constitutiei intr-o maniera partizana. In mod normal, asupra unei chestiuni atat de complexe ar fi trebuit sa existe o decizie judecatoreasca, eventual o opinie a Curtii Constitutionale.
Cum s-a nascut povestea asa-zisei imunitati a presedintelui? Cuvantul magic este "flota". Dosarul cu acest nume a fost tras pe linie moarta de catre DNA invocandu-se imunitatea prezidentiala. Dupa ce la conducerea DNA a venit Codruta Kovesi, s-a repetat aceeasi poveste. Intrebata despre dosarele lui Basescu, Kovesi a declarat: "Vor fi investigate de colegii care le au in lucru. Pana in acel moment, nu se poate efectua urmarirea penala pentru ca exista acea imunitate pentru presedintele Romaniei. In dosarul 'Flota' fata de celelalte persoane, in anii anteriori, s-a dat o solutie, ea a fost atacata la Inalta Curte, daca nu ma insel, sau la instanta de judecata si a fost respinsa, deci practic a ramas solutia de netrimitere in judecata definitiva. In momentul in care in aceste dosare se va putea lucra datorita faptului ca nu mai exista acea imunitate prevazuta de lege, sunt convinsa colegii vor lucra in dosar".

Ce spune Constitutia
In Constitutia Romaniei exista doua articole referitoare la imunitate, fie parlamentara, fie prezidentiala, articole care trebuie interpretate coroborat pentru a intelege in ce consta imunitatea.
Articolul 72 defineste imunitatea parlamentara:
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Referitor la presedinte, articolul 84, alineatul 2 spune urmatoarele: "Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica in mod corespunzator".
Aceasta inseamna ca presedintelui i se aplica acelasi regim ca si parlamentarilor, adica poate fi urmarit sau trimis in judecata pentru fapte care nu au legatura cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Opinia "parintelui Constitutiei"
Profesorul Antonie Iorgovan, cunoscut ca "parintele Constitutiei", a exprimat aceeasi opinie in Tratat de drept administrativ, volumul I, aparut la Editura All Beck: "pentru faptele care nu au legatura cu misiunile si prerogativele functiei de Presedinte al Romaniei, persoana care detine mandatul de Presedinte va raspunde ca orice cetatean, in conditiile dreptului comun". Profesorul Iorgovan preia o opinie a doctrinei franceze, argumentata pe principiul egalitatii in drepturi, principiu garantat si de Constitutia Romaniei.