Senatorul Alexandru Cordos a sustinut o declaratie politica cu titlul:" 11 decembrie - Ziua internationala a muntelui", pe care o puteti citi in continuare.

11 decembrie - Ziua Internationala a Muntilor isi are originea in anul 1992, cand ONU a constientizat vulnerabilitatea ecosistemelor din aceste regiuni si a inserat in Agenda 21, un capitol special (13) destinat gestionarii ecosistemelor fragile si dezvoltarii sustenabile a regiunilor montane.
In 2002, ONU si UE au declarat ziua de11 decembrie 2003 - Ziua Internationala a Muntilor, departamentul responsabil pentru organizarea si coordonarea evenimentelor fiind Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (FAO).
Scopul acestor sarbatori este de a reaminti tuturor importanta muntilor pentru viata, pentru furnizarea de bunuri si servicii, ca sursa de apa, pentru bogatia diversitatii biologice, ca destinatii pentru odihna si turism. De asemenea este momentul optim de a acorda atentie si problemelor dezvoltarii regiunilor muntoase ale planetei.
Trebuie analizate noi perspective de dezvoltare, construirea de noi parteneriate care sa aduca schimbari pozitive in zona de munte, in ce priveste impactul hazardelor naturale (alunecari de teren, avalanse, furtuni etc.), retragerea ghetarilor, impactul activitatii umane asupra biodiversitatii, insecuritatea resurselor de hrana etc.
Tara noastra se afla pe locul 13 in Europa cu o suprafata impadurita de doar 26% din totalul suprafetei tarii, deoarece conform normelor internationale, procentul minim de impadurire a teritoriului unei tari nu trebuie sa ajunga sub 25%.
Trebuie mentionat faptul ca in primele noua luni ale anului 2013 printre cele mai importante contributii la cresterea P.I.B. sunt aduse de agricultura, silvicultura si pescuit.
Va reamintesc ca in muntii Carpati, gasim cea mai mare concentrare de fauna ocrotita din Europa, precum si peste o treime din toate speciile de plante din Europa. De asemenea, Carpatii romanesti gazduiesc peste o treime din apele termale si minerale ale continentului. Tot aici se gaseste cea mai mare suprafata de paduri virgine din Europa (exceptand Rusia), Carpatii Meridionali constituind cea mai mare zona impadurita nefragmentata din Europa.
Sa nu uitam si faptul ca in Romania sunt peste 12.000 de pesteri descoperite, Pestera Muierii, Ghetarul Scarisoara, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor si Pestera Vantului sunt doar cateva din comorile speologice ale tarii.
Triunghiul de aur al Daciei, Zona nemuririi, Gura de rai, Sfinxul, Babele Parcul National Retezat sunt zone in care se practica mai multe tipuri de turism, datorita evantaiului de comori peisagistice existente. Turismul de recreere, turismul curativ, turismul cultural, turismul ecvestru, turismul si agroturismul sunt activitati economice strans legate de munte.
Le-am pomenit pe toate acestea pentru a sublinia potentialul pe care il au muntii pentru Romania, fapt care ii pune in fruntea listei de valori care trebuie protejate si, pe cat posibil, conservate si readuse la stralucirea initiala.
Pentru Romania, muntele este si un vector de forța al identitatii naționale. Atat cat a mai ramas din specificul romanesc se afla in mare masura in satele de munte.
Consider oportune si deasemenea sustin solicitarile Asociatiei Nationale pentru Dezvoltare Rurala-Montana "Romontana", ale Forumului Montan din Romania, ale Federatiei Agricultorilor de Munte "Dorna", ale Consiliului National al Muntelui si ale Centrului de Economie Montana/INCE pentru dezvoltarea unor programe pe termen lung care sa protejeze si sa dezvolte agricultura montana, satele de munte, invatamantul profesional montan, institutiile culturale specifice salvarii identitatii romanesti.