Senatorul FIFOR MIHAI VIOREL a sustinut o declaratie politica intitulata "Sahara Olteniei - o realitate devastatoare", pe care o puteti citi in continuare.

Fenomenul desertificarii care s-a instalat de mai multi ani in sudul tarii afecteaza serios agricultura din judetul Dolj, domeniu important nu doar in economia judetului, dar si a regiunii.
Sute de hectare de teren din sudul judetului Dolj au ajuns sa arate ca adevarate intinderi de desert, dupa ce perdelele de protectie au fost distruse de hotii de lemne dar si de proprietarii padurilor. Nici de irigat nu mai poate fi vorba, avand in vedere ca instalatiile au fost furate. Astfel, nisipurile inainteaza si distrug tot mai multe terenuri agricole. Dupa ani de zile in care doar au asistat la distrugeri, autoritatile incep, timid, sa ia masuri.
Numita Sahara Olteniei, zona din sudul judetului Dolj se transform incet, dar sigur. Vegetatia dispare, iar in loc ramane nisipul fierbinte si pustietatea. Specialistii afirma ca deja aproximativ o suta de mii de hectare de teren din Campia Olteniei sunt acoperite cu nisip, atat din cauza schimbarilor climatice, a defrisarilor haotice, dar si a proastei si insuficientei gestionari a acestei situatii.
Inca din 1977 statul a recunoscut oficial procesul de aridizare din Dolj. Cea mai afectata zona este cuprinsa intre Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dabuleni si Dunare.
Judetul Dolj detine aproape 4% din suprafata agricola a Romaniei, respectiv peste 585 de mii de hectare, fiind al doilea judet ca pondere detinuta din suprafata agricola a tarii. Din acestea circa 489 mii ha reprezinta suprafata arabila. Asadar, potentialul agricol este unul considerabil. In conditii exceptionale s-ar putea asigura hrana pentru mare parte din tara.
Din cauza secetei insa, mari suprafete de culturi agricole sunt compromise an de an.
Numai anul trecut s-au inregistrat pierderi considerabile la porumb -mai mult 30.000 de ha afectate si la floarea soarelui - aproape 19.000 ha afectate. Au fost afectate de seceta si culturile de rapita, tutun, sorg si mustar in procent de peste 30%.
Un sistem de irigatii functional pe o suprafata mai mare a judetului ar fi putut salva situatia.
Sistemul de irigatii Sadova - Corabia, cel mai mare din tara, isi are "radacinile" in statia de la Dabuleni. Inghitit de ape in totalitate la inundatiile din 2006, acesta a fost repus pe picioare printr-un mix financiar al Guvernului si cu fonduri europene. Mai mult, toate statiile de irigatii ale sistemului au fost rehabilitate cu bani de la Guvern. Cu toate acestea, desi sistemul ar trebui sa irige zeci de mii de hectare de teren, pana in acest moment au fost contractate doar 12.400 de hectare. Asta in conditiile in care, pana in anul 2010, se irigau aproximativ 80 de mii de hectare pe an. Retelele de irigatii au fost lasate in paragina si, mai rau, vandute bucata cu bucata la fier vechi.
Dupa seceta de anul trecut, guvernul a luat masuri pentru a veni in sprijinul agricultorilor. S-a decis practicarea unui tarif mai redus al energiei electrice necesare sistemelor de irigatii, astfel incat sa scada si pretul apei utilizate. In plus, prin H.G. nr 897/2012, s-a aprobat acordarea ajutorului de minimis pentru compensarea fenomenului de seceta manifestata in anul agricol 2011-2012. La Dolj, 42.005 beneficiari au solicitat acest sprijin.
Toate acestea sunt insa mai degraba masuri punctuale pentru a mai rezista un an. Timp in care desertificarea continua.
Nu ar fi, prin urmare, mult mai profitabil atat pentru bugetul statului cat si pentru agricultori, daca am adopta masuri ferme de combatere a desertificarii in paralel cu sprijinul concret al sectorului agricol in sensul cresterii productivitatii?
An de an fenomenul desertificarii inghite tot mai mult teren. Daca nu se iau masuri ferme, consecintele ar putea fi devastatoare prin ireversabilitatea lor. De aceea tragem un semnal de alarma cu speranta ca ministerele responsabile vor putea gandi o strategie in vederea intervenirii de urgenta in acest domeniu.