Senatorul Ion Toma a sustinut o declaratie politica intitulata: Lipsa locurilor de munca pentru tineri-un fenomen social la scara mondiala, pe care o puteti citi in continuare.

De curand am sarbatorit cu totii Ziua Internationala a Muncii, un bun prilej pentru a cerceta deopotriva starea actuala a muncitorului european, a dificultatilor si provocarilor pe care acesta trebuie sa le gestioneze si care au condus la generarea unei crize sociale ce-i afecteaza in principal pe tineri. Somajul in randul tinerilor a devenit un fenomen de amploare in toata lumea starnind ingrijorarea autoritatilor, din cauza implicatiilor economice si sociale. Conform unui raport al Global Employment Trends for Youth, rata somajului in randul tinerilor este de circa 12.6% la nivel global, ceea ce in termeni absoluti reprezinta 73.4 milioane de tineri fara slujba (cu 1.1%, respectiv 3.5 milioane mai mult decat valoarea inregistrata inainte de declansarea crizei economice, in 2007).
Efectele macroeconomice ale crizei continua sa persiste iar lipsa locurilor de munca produce drame la nivel micro, in principal persoanelor care nu reusesc sa se adapteze unei piete a muncii din ce in ce mai mai volatile si mai saracacioase in oferte. Politicile de austeritate si-au aratat limitele prin trendul negativ pe care le-au generat la capitolul investitii, consum si exporturi, si mai ales incapacitatea de a genera noi locuri de munca. In prezent cifrele oficiale ne arata masura dezastrului: unul din patru tineri europeni este somer, valoarea fiind de doua ori mai mare comparativ cu somajul in randul intregii populatii la nivelul celor 27 de state membre. Potrivit Eurostat, 26.5 milioane de cetateni europeni nu au loc de munca, iar 5.7 milioane dintre acestia sunt tineri, cu varste sub 25 de ani. In aceata categorie se incadreaza atat cei care au renuntat la cautarea unui loc de munca, cat si cei care au decis sa-si prelungeasca studiile din cauza conditiilor extrem de nefavorabile de pe piata. Apare astfel un fenomen social din ce in ce mai intalnit: supracalificarea. In mod paradoxal, supracalificarea coexita cu subcalificarea, aceasta din urma fiind generata de lipsa oricarei forme de pregatire. Tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani sunt mult mai probabil sa se incadreze in aceasta categorie, comparativ cu cei peste 30 de ani.
In mod particular, starnesc ingrijorare tinerii care nu sunt nici angajati, nici nu urmeaza o forma de invatamant sau pregatire profesionala, cunoscuti la nivel mondial sub acronimul de "NEET". Numarul acestora a fost in continua crestere de la debutul crizei economice iar perspectiva nu se anunta a fi una pozitiva. Se pare ca in statele UE somajul in randul tinerilor nu va scadea sub 17% pana in 2016, urmand ca pana in 2018 sa scada la 15.9%. In acest sens, reformarea sistemului educational, stimularea investitiilor private si publice deopotriva, incurajarea reconversiei profesionale si a antreprenoriatului in randul tinerilor (mai ales prin acordarea unor facilitati fiscale) trebuie sa se numere printre prioritatile politicilor europene si nationale.
In Romania, lipsa locurilor de munca reprezinta una dintre probleme stringente cu care societatea se confrunta. La finele lunii aprilie, INS-ul numara circa 670.000 de someri cu varste cuprinse intre 15 si 74 de ani. Procentul in randul tinerilor respecta media europeana, situatia fiind ceva mai favorabila decat in statele codase ale Europei, cum ar fi Grecia, unde 60% dintre tineri sunt someri, Spania cu 55%, Italia si Portugalia cu circa 33%. Situatia s-a agravat mai ales in ultimii 4 ani, cand somajul in randul tinerilor intre 15 si 24 de ani a crescut de la 18,6% la 23%, fiind de patru ori mai mare decat somajul populatiei adulte. Radiografia contextului este una cu atat mai complicata daca analizam in detaliu si conditiile de angajare pe care tinerii se vad nevoiti sa le accepte. Adesea supracalificati, acestia semneaza contracte temporare: in 42% dintre cazuri este vorba despre un astfel de contract, procentul fiind de 4 ori mai mare comparativ cu restul categoriilor de varsta. De asemenea, in 32% din cazuri, tinerii reusesc sa semneze agajamente cu timp de lucru partial, procent de doua ori mai mare decat situatia angajatilor din restul categoriilor de varsta. Neincrederea tinerilor in sistemul economic-social actual, precum si in capacitatea politicului de a le rezolva solicitarile, conduce la miscari de strada si proteste care adesea degenereaza in violente stradale. Miza sociala a acestor fenomene este extrem de mare. Tocmai de aceea, identificarea unor solutii, atat la nivel european, cat si la nivel national, precum si implementarea lor rapida, trebuie sa constituie o prioritate. In acest sens, solicitarea facuta Comisiei Europene de catre vicepresedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, respectiv majorarea bugetului alocat Initiativei pentru angajarea tinerilor, de la 6 la 10 miliarde de euro, trebuie incurajata si sustinuta. La nivel national este de datoria noastra, a politicienilor, sa gasim solutii in vederea stimularii integrarii tinerei genertii pe piata muncii. In acest sens, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei sociale trebuie sa se implice mai ales cu privire la:
- Identificarea unei strategii in vederea imbunatatirii situatiei locurilor de munca disponibile tinerilor, si a unor programe organizate pentru a incuraja initiativa mediului privat de a angaja mai ales tineri, acestia fiind categoria cea mai afectata de somaj.
- Actualizarea evaluarilor oficiale in ceea ce priveste fenomenul "NEET" in Romania (tineri care nu lucreza si care nu sunt inscrisi in nicio forma de invatamant) si identificarea masurilor oportune in vederea diminuarii decalajului existent intre cererea de forta de munca si oferta existenta, in sensul corelarii pregatirii profesionale a tinerilor, cu necesitatile existente pe piata fortei de munca.
- Identificarea subprogramelor dedicate exclusiv categoriilor cele mai defavorizate din randul tinerilor, respectiv femeile si persoanele cu dizabilitati.