Wikipedia: Internet
Termenul internet provine din impreunarea artificiala si partiala a doua cuvinte englezesti: INTERconnected = interconectat si NETwork = retea.
Cuvantul are doua sensuri care sunt strans inrudite, in functie de context:
- Substantivul propriu Internet (scris cu majuscula) desemneaza o retea mondiala unitara de calculatoare si alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare Transmission Control Protocol si Internet Protocol, numite impreuna stiva TCP/IP. Precursorul Internetului dateaza din 1965, cand Agentia pentru Proiecte de Cercetare Inaintate de Aparare - a Ministerului Apararii, Department of Defense sau DoD din SUA (Defence Advanced Research Projects Agency, en: DARPA) a creat prima retea de computere interconectate sub numele ARPAnet. Super-reteaua Internet din zilele noastre, care de mult a impanzit intreg globul pamantesc, a rezultat din extinderea permanenta a acestei retele initiale Arpanet. Azi pe glob exista un singur Internet, care insa este urias; el ofera utilizatorilor sai o multitudine de informatii si servicii precum e-mail, www, FTP, Gazduire web (web hosting) si multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost. Termenul Internet nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet, vezi sectiunea Aplicatii Internet mai jos.
- Substantivul comun internet (scris cu minuscula) desemneaza retele speciale ce interconecteaza 2 sau mai multe retele autonome aflate la mare departare unele fata de altele. Un exemplu de 2 retele mari, interconectate printr-un internet pentru care folosinta acestui nume este justificata: retelele SIPRNet si FidoNet. Retelele de tip internet nu trebuie confundate cu super-reteaua Internet de mai sus.
In continuare, acest articol se ocupa numai de Internet - super-reteaua unica de raspandire mondiala.

Cuprins
1. Utilizare
2. Caracteristici tehnice
3. Accesul la Internet
3.1. Acces prin linie de telefonie fixa
3.2. Acces la un router (sau modem ADSL) conectat la reteaua fixa de telefonie sau de ADSL
3.3. Acces printr-un controler de comunicatii dedicat
3.4. Acces prin retele de telefonie celulara, mobila (GSM)
3.5. Acces prin reteaua de cablu de TV
3.6. Acces prin satelit
3.7. Altele
4. Istoric
4.1. Numarul de siteuri web din Internet
4.2. Numarul de utilizatori
5. Aplicatii Internet
6. Divertisment in Internet
7. Marketing si afaceri prin Internet
8. Aspecte sociale
8.1. Pericolele Internetului
8.2. Cenzura in Internet
8.3. Gazduire web
8.4. Votare prin Internet
8.5. Web 2.0
8.6. Web 3.0
9. Intranet si extranet
9.1. Caracteristici
9.2. Avantaje
9.3. Software
9.4. Exemple de companii care au implementat intranet

Utilizare

Numar de abonamente la internet in procente, raportat la populatie
Potrivit unui comunicat de presa al fundatiei ECDL in 2008 aproximativ 83 % din populatia globala nu folosea Internetul. In iulie 2016, o rezolutie ONU a declarat ca accesul la internet este un drept uman de baza. Potrivit unui studiu intocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, in noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului in Romania a atins nivelul de 31,4 % din totalul populatiei, estimata la 22,27 milioane de locuitori[3], iar numarul de conexiuni broadband era de 1.769.300. Intre 2007 - 2011 numarul conexiunilor la Internet in gospodariile romanesti a crescut de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzatoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % si 73 %.

Caracteristici tehnice

In ziua de astazi Internetul este sustinut si intretinut de o multime de firme comerciale. El se bazeaza pe specificatii tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe asa-numitele protocoale de comunicatie”, care descriu toate regulile si protocoalele de transmitere a datelor in aceasta retea. Vezi si articolul despre Modelul de Referinta OSI. Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigura interoperabilitatea intre orice doua calculatoare sau aparate inteligente care le implementeaza, sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) si User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezinta insa doar o parte din nivelul de baza al sistemului de protocoale Internet, care mai include si protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL, WAP si SIP. Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie si cele de Internet (Internet Service Providers, prescurtat ISP) au aparut o serie de probleme in sensul ca sarcinile acestora nu erau clar delimitate. Reteaua regionala a ISP-ului este formata prin interconectarea ruterelor din diverse orase pe care le deserveste compania. Daca pachetul este destinat unui calculator-gazda deservit direct de catre reteaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai departe operatorului (firmei) care furnizeaza companiei ISP servicii de comunicare prin backbone-ul retelei. (In engleza backbone inseamna in general sira spinarii, iar in informatica inseamna reteaua de baza pentru interconectarea retelelor). In partea superioara a acestei ierarhii se gasesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului retelei, companii cum ar fi AT&T sau SPRINT. Acestia raspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin fibra optica, cu banda larga de transfer. Corporatiile si firmele de hosting utilizeaza asa-numitele ferme” de servere rapide (= multe servere, situate eventual in aceeasi sala sau cladire), conectate direct labackbone. Operatorii incurajaza pe clientii lor sa foloseasca aceasta conectare directa prin inchirierea de spatiu in rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se afla in aceeasi camera cu ruterul, conducand la conexiuni scurte si rapide intre fermele de servere si backbone-ul retelei. Daca un pachet trimis in backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeasi coloana, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor sa treaca dintr-un backbone in altul, acestea sunt conectate in NAP-uri (Network Access Point). In principiu un NAP este o sala plina cu rutere, cel putin unul pentru fiecare backbone conectat. O retea locala conecteaza toate aceste rutere astfel incat pachetele sa poata fi retransmise rapid din orice coloana in orice alta. In afara de conectarea in NAP-uri, backbone-urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe intre ruterele lor, tehnica numita conectare privata (private peering). Unul dintre paradoxurile Internetului este acela ca ISP-urile, care se afla in competitie intre ele pentru castigarea de clienti, coopereaza in realizarea de conectari private si intretinerea Internetului.
Termeni inruditi cu Internet si internet:
- intranet: o retea particulara cu principii de functionare similare cu cele ale Internetului, dar cu acces restrans - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la care primesc acces numai angajatii companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de Internet.
- extranet: un intranet particular al unei companii, la care insa au acces (macar partial) si anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul Internetului.

Accesul la Internet

Exista un sir intreg de metode de cuplare fizica a unui calculator sau aparat inteligent (smart) la Internet.

- Acces prin linie de telefonie fixa
Accesul unui utilizator la Internet prin intermediul retelei de telefon analogice fixe traditioale: utilizatorul unui calculator cheama programul de comunicatie necesar, care mai intai se conecteaza la modem. Modemul este o componenta a calculatorului care converteste semnalele digitale (de transmis) in semnale analogice, care pot circula in reteaua telefonica. Apoi modemul formeaza numarul de telefon al unui furnizor de servicii Internet - ISP. Semnalele modulate (de fapt datele) sunt transferate la punctul de livrare (Point Of Presence, POP) al ISP-ului, unde sunt preluate din sistemul telefonic si transferate in reteaua regionala de Internet a ISP-ului. Din acest punct sistemul este in intregime digital si se bazeaza pe comutarea de pachete (packet switching); in acest sistem de transmisie informatia care trebuie transmisa este maruntita in multe pachete mici, care sunt apoi transmise la destinatie in mod independent unele de altele si chiar pe cai diferite; sigur ca la destinatie pachetele trebuiesc reasamblate in ordinea corecta. Pe langa utilizarea retelei fixe publice acceasi tehnica se poate folosi si pe linii fixe dedicate (inchiriate). Acest tip de acces a ramas in urma ca viteza si siguranta in functionare si nu se mai utilizeaza aproape deloc.
- Acces la un router (sau modem ADSL) conectat la reteaua fixa de telefonie sau de ADSL
Legatura de la placa de retea (NIC) din computerul local la ruter se poate face:
- printr-un fir, sau si
- fara fir (wireless); atunci NIC leaga prin radio la un asa-numit Active Point sau Hotspot integrat in ruter, legatura bazata pe tehnica Wi-Fi sau altele (WLAN).
- Acces printr-un controler de comunicatii dedicat
- Acces prin retele de telefonie celulara, mobila (GSM)
Legatura prin radio, de la un telefon celular de tip smartphone, de la un calculator portabil sau, mai general, de la un dispozitiv Internet mobil la antena celulara terestra, utilizand tehnicile GSM sau UMTS.
- Acces prin reteaua de cablu de TV
- Acces prin satelit
Aceasta tehnologie a fost dezvoltata pentru a asigura accesul in zonele izolate la internet de banda larga, sau in zone in care furnizorii clasici nu au infrastructura dezvoltata.
- Interent prin satelit.
- Altele
Pe anumite domenii speciale se fac inca experimentari: prin reteaua de curent electric; prin reteaua de transporturi a cailor ferate s.a.

(Va urma)