Justin Rosenstein, inginerul de la Facebook care a creat butonul Like, este unul dintre specialistii in tehnologie care trag un semnal de alarma in legatura cu pericolul social media. Managerul de 34 de ani sustine ca aceste probleme trebuie discutate acum, cat mai traieste ultima generatie care-si poate aminti cum era lumea inainte, cand telefoanele erau conectate in pereti.
Justin Rosenstein, inginerul de la Facebook care a creat butonul Like, explica intr-un reportaj al publicatiei britanice The Guardian motivele pentru care a devenit un contestatar al social media si trage un semnal de alarma in legatura cu pericolele proliferarii economiei atentiei. Justin Rosenstein si-a modificat sistemul de operare al laptop-ului pentru a bloca Reddit, si-a blocat accesul la Snapchat, pe care il compara cu heroina, si si-a impus limite in folosirea Facebook-ului. Mai mult, managerul de 34 de ani a adoptat un pas mai radical pentru a limita utilizarea mass-media sociale si alte tehnologii care dau dependenta: si-a cumparat un iPhone nou si si-a instruit asistentul sa seteze o functie care impiedica descarcarea de aplicatii. El este constient mai ales de atractia Like-urilor de pe Facebook, pe care le descrie ca doze stralucitoare de pseudo-placere, care pot pe cat de goale de continut pe atat de seducatoare. Rosenstein ar trebui sa stie: el a fost inginerul de la Facebook care a creat butonul Like. Impotriva economiei de atentie La zece ani dupa ce a muncit zi si noapte programand un prototip a ceea ce a fost apoi descris drept un buton exceptional, Rosenstein s-a alaturat unui grup mic, dar aflat in crestere, de eretici din Silicon Valley, care se plang de dezvoltarea asa-numitei economii de atentie: un internet modelat dupa cerintele unei economii a publicitatii. In acest grup de eretici gasesti rareori fondatori sau directori executivi ai unor companii de tehnologie, care au prea putine motive sa se abata de la mantra conform careia firmele lor fac din lume un loc mai bun. In schimb, in grup se afla angajati aflati la o treapta sau doua mai jos pe scara corporativa: designeri, ingineri si manageri de produse, care, ca si Rosenstein, cu cativa ani in urma au pus bazele unei lumi digitale de care incearca acum sa se desprinda.
- Este un lucru obisnuit, spune Rosenstein, ca oamenii sa dezvolte anumite tehnologii cu cele mai bune intentii si sa se ajunga ca acestea sa aiba consecinte negative neintentionate. Toata lumea este distrasa. Tot timpul.
Rosenstein, care acum conduce o companie din San Francisco al carui obiectiv este imbunatatirea productivitatii la birou, pare a fi cel mai preocupat de efectele psihologice asupra oamenilor care, conform cercetarilor, isi verifica telefonul de 2.617 ori pe zi. Exista o preocupare crescanda cu privire la faptul ca pe langa crearea unor utilizatori dependenti, tehnologia contribuie la asa-numita atentie partiala continua, limitand sever capacitatea oamenilor de a se concentra si, eventual, scaderea IQ-ului. Un studiu recent a aratat ca simpla prezenta a telefoanelor inteligente dauneaza capacitatii cognitive - chiar si atunci cand dispozitivul este oprit.
- Toata lumea este distrasa. Tot timpul, spune Rosenstein.
Aceste preocupari sunt triviale in comparatie cu impactul devastator asupra sistemului politic pe care unii dintre colegii lui Rosenstein il atribuie ascensiunii social media si a pietei bazate pe atentie. Considerand ca exista o legatura de cauzalitate directa intre dependenta de social media si cutremurele politice precum Brexit si ascensiunea lui Donald Trump, acestia sustin ca fortele digitale au dat peste cap sistemul politic si, lasate necontrolate, ar putea chiar sa faca din democratia pe care o cunoastem acum o notiune depasita.

Povestea bunonului Like

In 2007, Rosenstein a fost unul dintre membrii unui grup mic de angajati ai Facebook care au decis sa creeze o cale simpla si accesibila - cu un singur click - pentru a trimite mici biti de pozitivitate pe platforma. Butonul Like a fost pentru Facebook o reusita rasunatoare: angajamentul utilizatorilor a crescut foarte mult, in timp ce oamenii s-au bucurat de impulsul pozitiv pe care l-au obtinut prin acordarea sau primirea confirmarii sociale. In acest timp, Facebook a strans date valoroase despre preferintele utilizatorilor care ar putea fi vandute agentiilor de publicitate. Ideea a fost in curand copiata de Twitter, cu Like-urile in forma de inima, Instagram si alte nenumarate aplicatii si site-uri Web.
- Suntem ultima generatie care isi poate aminti cum era viata inainte. Un motiv pentru care cred ca este deosebit de important sa vorbim despre acest lucru acum este ca putem fi ultima generatie care isi poate aminti cum era viata inainte, spune Rosenstein.
Este relevant faptul ca Rosenstein si cei mai multi dintre cei care pun la indoiala economia atentiei de astazi au in jur de 30 de ani si fac parte din ultima generatie care isi poate aminti o lume in care telefoanele erau conectate in pereti. De asemenea, este relevant faptul ca multi dintre acesti tineri specialisti in tehnologie renunta ei insisi la propriile produse, trimitandu-si copiii la scoli de elita din Silicon Valley unde sunt interzise dispozitivele precum iPhone, iPad si chiar laptopurile. Ei par ca respecta o regula de baza a traficului de cocaina: sa nu devii niciodata dependent de ceea ce vinzi. Rosenstein, co-creatorul butonului Like de la Facebook, crede ca Statul ar putea sa stabileasca norme de reglementare a publicitatii manipulative psihologic, spunand ca impulsul moral in a incepe un asemenea demers este comparabil cu luarea de masuri impotriva combustibililor fosili sau a companiilor de tutun.
- Daca ne pasa de maximizarea profitului, spune el, vom ajunge rapid la distopie.

Sursa: adevarul.ro