Google si-a schimbat logoul de pe prima pagina a motorului de cautare online pentru a marca solstitiul de iarna sau prima zi a iernii astronomice in emisfera nordica a Terrei, afisand o mica animatie in care literele numelui Google sunt transformate in copii care construiesc un om de zapada.
Google marcheaza prima zi de iarna astronomica sau solstitiul de iarna printr-o animatie afisata pe pagina de start a motorului de cautare. Literele care alcatuiesc logoul Google sunt redesenate, devenind niste copii care construiesc un om de zapada. Prima zi de iarna astronomica sau solstitiul de iarna din emisfera nordica a Terrei are loc anual in jurul datei de 21 decembrie. Potrivit site-ului Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu, solstitiul de iarna va avea loc in 2014 pe data de 22 decembrie, la ora 01.03, ora Romaniei.
Solstitiul de iarna este si cea mai scurta zi din an. La aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 15 ore si 10 minute (valori calculate pentru Bucuresti), potrivit astro-urseanu. ro. La aceeasi data, in emisfera sudica a Pamantului, fenomenul are loc invers, adica are loc solstitiul de vara, momentul marcand inceputul verii astronomice pentru emisfera australa a Terrei.
Solstitiile au loc datorita inclinarii axei planetei fata de planul orbitei terestre cu circa 66 de grade. Din acest motiv, in miscarea sa aparenta, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit "ecliptica", a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23 de grade.
La momentul solstitiului de iarna, Soarele se afla in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23 de grade sud fata de ecuator, astrul efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
In momentul solstitiului de vara, care are loc in jurul datei de 21 iunie, Soarele efectueaza miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Racului".
Google isi schimba logoul ocazional, pentru a marca un anumit eveniment major, o personalitate care a influentat lumea sau o sarbatoare.
Primul "doodle" - o reprezentare ocazionala a logoului Google afisata pe prima pagina a motorului de cautare - a aparut in 1998, cand fondatorii Google Larry Page si Sergey Brin au participat la festivalul Burning Man din desertul Nevada si au pus emblema evenimentului in spatele logoului Google pentru a anunta utilizatorii ca vor fi plecati in acea perioada. De atunci au fost create peste1.000 de "doodle"-uri pentru paginile de start ale Google din intreaga lume.
Google Doodle-ul cu SOLSTITIUL DE IARNA este vizibil in multe tari din emisfera nordica: SUA, Canada, Columbia, Islanda, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie, Republica Irlanda, Spania, Franta, Olanda, Italia, Turcia, Romania, Ungaria, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia, Uzbekistan, Israel, Taiwan si Coreea de Sud. SOLSTITIUL DE IARNA este unul dintre cele doua momente din an cind planul determinat de centrul Soarelui si de axa de rotatie a Pamintului este perpendicular pe planul orbiteiPamintului. In cele doua momente ale anului unghiul facut de razele soarelui cu orizontul la amiaza este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variatia acestui unghi in cursul anului se explica prin aceea ca axa de rotatie a Pamintului nu este perpendiculara pe orbita lui.
Ca in fiecare an, desi iarna meteorologica soseste inca de la 1 decembrie, inceputul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstitiului de iarna . El este legat de miscarea anuala aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, ce reprezinta consecinta miscarii reale a Pamantului in jurul Soarelui.
Dupa cum este cunoscut, axa polilor Pamantului isi pastreaza (in prima aproximatie) directia fixa in spatiu, ea fiind inclinata cu 66 gr 33' fata de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge in decurs de un an cercul sferei ceresti numit ecliptica, a carui inclinare fata de ecuatorul ceresc este de 23 gr 27'. La momentul solstitiului de iarna Soarele se afla deci in emisfera australa a sferei ceresti, la distanta unghiulara maxima de 23 gr 27' sud fata de ecuator, el efectuand miscarea diurna in lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului. Aceasta explica, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.
In jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, in emisfera nordica are loc solstitiul de vara; in preajma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maxima. Simultan, in emisfera sudica are loc solstitiul de iarna, cind inaltimea soarelui deasupra orizontului si intervalul diurn sint minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu rasare si se afla la unghiul maxim sub orizont).
In jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstitiul de iarna in emisfera nordica si solstitiul de vara in emisfera sudica.
Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstitiile nu pot fi numite nici de vara” nici de iarna”. Atunci cind in emisfera nordica are loc solstitiul de vara, miscarea aparenta a soarelui vazut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordica si, simetric, cind are loc solstitiul de vara in emisfera sudica traiectoria soarelui atinge extrema sudica.
Denumirea de solstitiu provine din latinescul solstitium, format din sol (soare) si stitium, de la verbul sistere (a se opri, a ramine constant; v. a sista). Spre deosebire de celelalte zile din an, cind unghiul facut de soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimba semnificativ, de la o zi la alta, la solstitii acest unghi devine stationar, din cauza inversarii sensului sau de variatie.
SOLSTITIUL DE IARNA 2014 are loc in emisfera nordica pe 21 decembrie 2014. Asta inseamna ca 21 decembrie este cea mai scurta zi din an, avand cea mai lunga noapte. Conform site-ului Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu din Bucuresti, la data solstitiului de iarna, Soarele rasare cu 23 gr 27' la sud de punctul cardinal est si apune tot cu acelasi unghi spre sud fata de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el urca - tinand cont de latitudinea medie a tarii noastre, de 45 gr - la numai 21 gr fata de orizont. In consecinta, la aceasta data, durata zilei are valoarea minima din an, de 8 ore si 50 minute, iar durata noptii are valoarea maxima, de 15 ore si 10 minute (pentru Bucuresti). Evident, in emisfera sudica a Pamantului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcand inceputul verii astronomice.
Incepand de la aceasta data, pana la 21 iunie, durata zilelor va creste continuu, iar cea a noptilor va scadea in mod corespunzator.
Urmatoarele date ale solstitiului de iarna
2015 - 22 decembrie
2016 - 21 decembrie
2017 - 21 decembrie
2018 - 22 decembrie
2019 - 22 decembrie
2020 - 21 decembrie.
SOLSTITIUL DE IARNA marcheaza prima zi de iarna astronomica, chiar daca iarna calendaristica a inceput la 1 decembrie.
Semnificatiile SOLSTITIULUI DE IARNA. Cuvantul solstitiu provine din latinescul solstitium (sol - soare, sistere - nemiscat). Solstitiul de iarna a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase sarbatori, festivaluri pagane si serbari religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o sarbatoare in onoarea zeului roman Saturn, timp al distractiior, bauturii in exces si orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.
In mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat ca Soarele este la refluxul sau cel mai scazut. Imparatul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.
Mai multe studii au evidentiat faptul ca pietrele de la Stonehenge dateaza, cu aproximatie, din 2050 i.Hr. si se presupune ca au fost astfel pozitionate incat lumina soarelui la apus sa cada intr-un anumit fel la SOLSTITIUL DE IARNA.
Surse: site-urile Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu si
gandul.info