|
|
Pe 3 martie, la Donetk, e meciul cu Dnepr. 50.000 de oameni vor fi pe "Donbass Arena" sa aplaude un antrenor roman care nu s-a oprit niciodata.
|
|
GSP : Opinie de Daniel Nanu: "Mircea, nici o durere nu te poate izola!"
Un salut catre Paolo Rossi. Prim-planuri speciale in presa italiana dupa un Roma - Sahtior 2-3. O cursa nebuna pe ruta Hunedoara - Bucuresti. Fuga dupa trenul de Calan. Si asteptarea unui stadion ovationindu-l pe 3 martie, la reluarea campionatului din Ucraina. Crampeie din viata contracronometru a lui Mircea Lucescu.
Reflectoarele de pe "Olimpico" au amutit. "Roma, Romaaa, Rommaa", fabulosul imn al echipei din Cetatea Eterna, a tacut. 60.000 de oameni parasesc scaunele albastre ale stadionului care l-a incoronat pe Franz Beckenbauer drept campion mondial ca antrenor si pe care Diego Armando Maradona, ce nume!, a plins a frustrare si neputinta. Frustrare, mai ales.
Ovidiu Ioanitoaia si-a pierdut tigarile. In inghesuiala de la intrare a ratacit pachetul de Kent, alea lungi, cu care, pe vremea cind "domnul Ovidiu" scria la "Flacara", mergeai la doctor.
Glume cu Paolo Rossi
O suta de ziaristi se ridica in picioare si aplauda. AS Roma a pierdut, dar jurnalistii aplauda. In sala de conferinte a intrat un invingator. Pe plasme, vorbeste Paolo Rossi, analizind meciul care tocmai s-a incheiat. Rossi e omul care a adus Italiei titlul mondial in 1982. "Ciao, Mister!". "Ciao, Paolo, come stai?". Inaintea conferintei "di stampa" s-a legat acest dialog.
"Buna seara! Va rog sa spuneti in ce limba putem discuta. Eu vorbesc in romana, pentru ca asta e limba tarii mele si pentru ca in sala se afla si jurnalisti din tara mea. Avem traducere, e OK, da?". Sahtior Donetk a batut cu 3-2, dupa o prima repriza fabuloasa. Mircea Lucescu explica meciul. "E o seara importanta pentru aceasta echipa venita din estul Europei".
"Ati avut locuri bune, da?"
La retur, "aceasta echipa venita din estul Europei" avea sa cistige cu 3-0. Un meci dupa care Catalin Tolontan scria ca "Lucescu era in suba si cu un fes pe cap, parea un navigator pe apele lumii". Mai inainte, dupa "Olimpico", ziarele italiene, adica "Gazzetta", "Corriere" si "Tuttosport", au scris pe prima pagina, la unison, ceva de genul "«Il Luce» a venit la Roma sa arate fotbalului nostru ce antrenor am pierdut".
Conferinta s-a terminat. "Domnul Ovidiu" plecase deja. "Nea Mircea" s-a apropiat. "Ovidiu unde e? Ati avut locuri bune in stadion, da?". Cam asta face Mircea Lucescu. Cu citiva ani in urma am sunat la Donetk pentru o acreditare la un meci de Champions League. Competitia are anumite reguli. Vocea blonda a Anei Fesenko, ofiterul de presa de la Sahtior, mi-a spus: «Fii fara grija, Mister Lucescu ne-a zis, inca din primele zile de la sosirea lui, sa oprim la meciurile din cupele europene si la cele cu Dinamo Kiev cateva acreditari pentru jurnalistii romani".
Randurile lui Ioan Chirila
Accidentul de vinerea trecuta nu e o surpriza. Asa cum nici interventia pentru plasarea unui stent n-a fost. "Mereu am avut colesterolul marit". Sigur, nea Mircea, colesterolul e de la stres, asa zic doctorii, si de la cartofii din tinerete. "Dimineata mincam cartofi, la pranz ciorba tot de cartofi, seara cartofi prajiti. O duceam greu. Tata era in spital, mama se chinuia cu noi". Asta scrie Lucescu in "Mirajul Gazonului", cartea autobiografica.
Ioan Chirila reda in "Pe marile bulevarde ale fotbalului", volumul dedicat calificarii la Euro ‘84, un episod concludent: "Un echipaj trasnit s-a oprit in «Vasile Conta». Din Dacia rosie care parea venita de la Dakar, dupa Raliul Safari, au coborat simultan Lucescu si Klein. Pe canapeaua din spate se aflau Gabor, Rednic si Andone".
Sigur ca, vorba lui Cornel Dinu, Lucescu e un sofer excelent. Declaratie a lui Olivian Gotiu, tanarul care facea analize la Hunedoara cu 20 de ani sau mai mult inainte sa apara sistemele de azi: "Mircea Lucescu fugea dupa tren. Nu o data l-am vazut conducand masina sa prinda acceleratul care oprea la Calan, pare-mi-se, in drum spre Bucuresti. E un om care nu s-a oprit din drumul lui, niciodata".
3 martie, acasa cu Dnepr
Pai, nu s-a oprit! Si nici nu o va face. In 1992, cand a avut problemele cu circulatia cerebrala, galeria Bresciei a afisat un banner: "Mircea, nici o durere nu te poate izola!". Stiau si italienii ceva!
In vara lui 2009, dupa operatia pe cord, si azi i se recomanda: "Opreste-te, Mircea!".
Probabil ca in rezerva de la "Municipal" infloresc niste zambete. Pe 3 martie, la Donetk, e meciul cu Dnepr. 50.000 de oameni vor fi pe "Donbass Arena" sa aplaude un antrenor roman care nu s-a oprit niciodata. Desi trenul vietii nu mai trece pe la Calan!
|
