ro.sputnik.md informeaza: Estimare: Presedintele poate fi demis pe 7 martie, sansele sunt 88%
--------------
Dragos Dumitriu, jurnalist si realizator TV, fost deputat nationalist si conservator in Parlamentul Romaniei, promotor al analizei sistemice, a efectuat o analiza din care rezulta ca Iohannis poate fi suspendat si demis. Sansele suspendarii sunt de 100% iar sansele demiterii sunt de 88%. Pentru ca Iohanis sa fie demis la un eventual referendum trebuie indeplinite concomitent 2 conditii: sa se prezinte la vot 30 % din totalul celor inscrisi in listele electorale, si 25% dintre cei inscrisi in liste sa voteze pentru demitere. Cifrele sunt urmatoarele: 18.935.857 alegatori (inscrisi la data de 11 decembrie 2016); 30% din acestia inseamna: 5.680.757 alegatori; 25% din acestia inseamna: 4.733.965. (La alegerile din 11 decembrie au votat: 7.323.368). Cititi in continuare analiza facuta de Dragos Dumitriu.
-------------
Un calcul inedit si realist al sanselor de demitere a lui Klaus Iohannis, suspendarea fiind 100% la indemana coalitiei guvernamentale. Imediat dupa aflarea rezultatului la alegerile parlamentare, in mediile politice s-a vehiculat ideea suspendarii si demiterii presedintelui Romaniei. De atunci au survenit alte elemente care au crescut posibilitatea unei asemenea solutii extreme. Datele existente dau sanse maxime procedurii de suspendare, nu insa si a celei demitere. Dar, care ar fi pasii necesari suspendarii si demiterii, ce sanse ar avea fiecare etapa si cat ar dura? Sa abordam problema metodic. Fiind vacanta parlamentara, premergator inceperii procedurii ar fi convocarea Parlamentului in sesiune extraordinara; dar, aceasta este deja realizata, Parlamentul fiind in sesiune extraordinara pana la 1 februarie. Prima etapa efectiva a procedurii este, conform Articolului 95 din Constitutie, depunerea propunerii de suspendare din functie a presdintelui de catre minin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Avand in vedere ca numai PSD are aproape 50% din numarul parlamentarilor, procentul de reusita este 100%. Termenul - actiunea ar putea demara luni, 30 ianuarie. In aceeasi zi, procedura constitutionala ar fi completata prin instiintarea presedintelui, pentru ca acesta sa se poata apara. Tot in aceeasi zi, propunerea este trimisa spre consultare prin aviz Curtii Constitutionale. Completarea primei etape - avizul Curtii Constitutionale. Acesta este consultativ, deci nu conteaza daca e favorabil sau nu, dar face parte din procedura supunerii la vot, deci prezentarea sa in plen este obligatorie. Aici ar putea aparea singura problema, in sensul ca nu exista un termen clar pentru raspunsul CCR. Dar, avand in vedere componenta CCR si cutuma reactiilor de pana acum, raspunsul ar putea veni la finalul aceleeasi saptamani. Deci, procentul de reusita 100%, termenul -3-5 zile. A doua etapa este votul plenului. Conform articolului citat, este necesar votul majoritatii Camerelor reunite, ca la o lege organica. In conditiile in care PSD si ALDE au aproape 55%, conditia votului majoritar are procentul de reusita este 100%, nemaicontand sprijinul minoritatilor sau al UDMR. Termenul ar putea fi luni, 6 februarie, data de la care presedintele va fi suspendat, sef al statului, presedinte interimar devenind, in perioada suspendarii, presedintele Senatului. Din acest moment, guvernul are la dispozitie maxim 30 de zile pentru a organiza referendumul pentru demitere al presedintelui suspendat. In aceste conditii, data cea mai probabila a referendumului ar fi duminica, 5 martie. Acum apare problema - participarea de minim 30% din numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale, conditie prevazuta de noua lege a referendumului, constituie o problema. Iar pe aceasta dificultate vor miza Iohannis si partizanii sai. La ultimele alegeri, prezenti la vot au fost doar 7.26 milioane de cetateni, dintre care doar 3.6 milioane au votat cu PSD+ALDE. 30% din cca. 18.86 milioane de votanti (in 10 ianuarie 2017) insemna 5.66 milioane, deci o diferenta mare fata de numarul votantilor coalitiei. Aparent, sansele coalitiei PSD sunt mici, dar sa nu ne grabim. Este de retinut ca, in cazul unui referendum pentru demitere, nu avem de-a face cu alegeri de tip lista, ci de o confruntare cu 1 adversar, acela fiind chiar presedintele, cea mai importanta si tentanta tinta. Situatia este deci mult mai apropiata de turul final al alegerilor prezidentiale, cand votantii sustin sau se confrunta cu 1 personaj. In 2014, in turul secund al alegerilor prezidentiale, deci la la cea mai recenta confruntare directa, 1 la 1, candidatul (coalitiei din jurul) PSD a obtinut 5.26 milioane voturi. Sa procedam la o corectie prin corelare a aderentei PSD, 2016 fata de 2014, in cazul unor alegeri de tip 1 la 1. In 2016, PSD a obtinut 45.55 %, in 2014 PSD (Ponta) a obtinut singur, in primul tur, 40.44%. Rezulta un coeficient de corectie de 1.13 (45.55/40.44). Coreland cu acest coeficient scorul confruntarii cu 1 adversar din 2014, ar rezulta 5.94 milioane, deci acoperitor pentru cerintele legii (5.66 milioane). Cu alte cuvinte, in cazul unei mobilizari similare cu cea de la alegerile parlamentare, PSD ar fi capabil sa atraga suficienti votanti pentru demiterea presedintelui. Am vorbit de dificultati, iata si avantajele PSD: atitudinea UDMR si PMP este ambigua, e foarte probabil ca o parte dintre votanti sa se prezinte la vot, cel putin. Nota bene, nu este important ce voteaza, ci faptul ca voteaza, ca se prezinta la vot. Din aceasta cauza, este greu de crezut ca opozitia, USR si PNL, vor reusi sa isi impiedice toti votantii sa iasa la vot, mai ales in cazul unei radicalizari a discursului politic, adaugand astfel sanse referendumului. In plus, o buna parte din PNL este interesata de a scoate partidul de sub tutela presedintelui Iohannis, dominatie dovedita nefasta in alegeri. In fine, PSD poate apela si la alte tertipuri folosite in politica, negocierea unor variante de colaborare - mai ales cu UDMR - dar posibil si cu (aripi din) PNL, mai ales ca, in trecut, cooperarea lor a fost reciproc avantajoasa, iar razboiul indelugat pe care il propune Iohannis nu e pe placul pragmaticilor liberali. Deci, chiar daca ar fi o negociere costisitoare pentru PSD, este totusi o varianta castigatoare pentru referendum. In fata acestor realitati, a acestor cifre, imi permit sa spun ca riscul ar putea fi echivalat cu acel coeficient de corectie de 1.13, echivalent cu cu circa 12% -de aici rezulta un procent de reusita estimativ de 88% in favoarea demiterii presedintelui. Rezumand, intrega pocedura de suspendare si demitere s-ar putea finaliza pe 6 martie, ar deveni oficiala a doua zi, sansele ca pe 7 martie Klaus Iohannis sa nu mai fie presedintele Romaniei fiind, in estimarea mea, de 88%. De mentionat ca atat procedura suspendarii cat si referendumul pentru demitere nu pot fi impiedicate prin alte actiuni in justitie sau la CCR, alte referendumuri etc. Potrivit comentatorilor, situatia conflictuala actuala impune o actiune in forta, urgenta, a coalitiei de guvernare, proiectele acesteia din diferite domenii -mai ales juridic si economic - necesitand un control asupra statului, nicidecum o opozitie radicala, chiar dincolo de prevederile constitutionale sau de cutume. Intarziind actiunea, PSD si ALDE pot pierde tot, dand timp inclusiv pentru debarcarea guvernului prin mijloace extraparlamentare, ca in cazul cabinetului Ponta. Deasemenea, amenintarea cu decizii in instanta discutabile planeaza asupra liderilor coalitiei de guvernamant dar si asupra altor personaje politice.
Dragos Dumitriu - analist sistemic Dragos Dumitriu este jurnalist si realizator TV, fost deputat nationalist si conservator in Parlamentul Romaniei, promotor al analizei sistemice.

sursa: https://ro.sputnik.md/analytics/20170125/10940773/presedinte-iohannis-demisie.html