Jurnalul National: Basescu, ca ursarul (Autor: Petru Calapodescu)

Pana la urma, premierul Ponta capata ce-a cautat. Schimbarea destul de evidenta in raporturile cu Traian Basescu, intervenita imediat dupa alegerile de la 9 decembrie, are efecte dintre cele mai nocive, iar o clarificare in interiorul USL pare mai mult decat oportuna. O fi fost de inteles dorinta proaspatului si tanarului prim-ministru de a atenua starea conflictuala dintre Guvern si Presedintie, or fi fost, pana la un punct, greu de ignorat presiunile de la Bruxelles si de la importante cancelarii occidentale colorate popular-europene, care nu prea aveau chef sa-si lase din brate "omul de la Bucuresti", ce le era atat de indatorat ca i-au salvat pielea la referendum, calcandu-se in picioare vointa electoratului. Or fi fost, deci, de admis anumite concesii si o atenuare a tonului din partea lui Ponta si chiar a USL in ansamblul sau. O atenuare, dar nu o schimbare la aproape 180 de grade. Aici au gresit, destul de grav, Victor Ponta si alti lideri ai noii puteri, inclusiv Ilie Sarbu, Valeriu Zgonea si chiar Liviu Dragnea.
Victor Ponta trebuia sa stie cu cine are de-a face, lipsa de experienta nu-i o scuza. Trebuia sa anticipeze ca i se va cere mult si nu va primi nimic in schimb (decat, poate, promisiunea otravita ca ar fi bun de presedinte, promisiune menita sa fie un cal troian in tabara USL). Or, premierul a facut concesie dupa concesie. Nu are rost sa mai insist asupra "pactului de la miezul noptii", pe care l-a semnat orbeste, care ii ingusteaza brutal aria de reactie la hachitele prezidentiale si care i se tot vara sub nas, la Bucuresti sau la Bruxelles. Ba a ajuns pana si standard in redactarea Raportului MCV. Este, la fel, vizibila frana pe care Guvernul a pus-o dezvaluirilor privind praduirea incredibila a banului public sub guvernarea pedelista, auditurile din ministere, angajament ferm al lui Ponta, disparand suspect intr-o ceata care pute a cadere la pace. Nu-i deloc intamplator ca, simtindu-se astfel sub scut, fostii ministri si demnitari pedelisti, vinovati, direct sau prin incompetenta, de jaful din tara au recapatat tot mai mult tupeu si zbiara ca apucatii prin studiourile televiziunilor aservite Cotroceniului.
Cu ce s-a ales Ponta din toata aceasta temperanta ce pare mai curand o abandonare a luptei cu basismul? Cu nimic. Sau, de fapt, cu potop de diversiuni si lovituri sub centura pe care le primeste aproape fara sa cracneasca. Fie direct de la Cotroceni, fie prin intermediul comandoului din Modrogan. Basescu pare a proceda cu Ponta cum face ursarul, care-si pune ursul pe tabla incinsa si-l obliga astfel sa joace dupa muzica lui. Ultima maciuca e refuzul promulgarii Statutului parlamentarilor. Nu discut aici argumentele, eu insumi m-am numarat printre cei care au semnalat pofta alesilor de a fi mai presus de ceilalti cetateni in fata legii. Dar Basescu si-a calculat perfect lovitura. A avut o groaza de timp sa-si formuleze obiectiile. A pandit insa momentul si a retrimis legea la revizuire exact cand se vota Bugetul tarii pe 2013, proces ce nu se poate incheia fara a include bugetul Parlamentului. Il lasa astfel pe Ponta in offside, blocheaza implicit programele economice si sociale.
Basescu nu scapa nici un prilej pentru a clatina Guvernul, punand mereu sub semnul intrebarii competenta, compatibilitatea sau onestitatea unuia sau altuia dintre ministri, chiar in absenta unor hotarari judecatoresti. Asa a procedat si cu ocazia recentului Raport MCV, cand s-a intrebat retoric daca nu s-ar fi gasit, printre 20 de milioane de romani, destui ministri fara pete, fara a se da portofolii unor "posibili infractori". Aici, a cazut in propria capcana: observatia e valabila si in cazul sau, fiind ales si reales cand era deja inculpat pentru coruptie si, ca tare, "posibil infractor". Dar, oricum, vorba lui Barroso, chiar daca instantele nu s-au pronuntat - ceea ce contravine flagrant prezumtiei de nevinovatie, principiilor statului de drept - "politicienii asupra carora planeaza acuzatii de corunptie trebuie sa demisioneze. Fie ei la baza, la mijlocul sau in varful piramidei, nu-i asa?