Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Markiyan Kulyk, a declarat intr-un interviu ca principalele motive pentru care vizita presedintelui Traian Basescu in Ucraina a fost amanata se mentin, din cauza partii romane.
Kulyk a spus ca vizita presedintelui Basescu, programata la inceputul acestui an, a fost amanata din cauza lipsei unui acord asupra Tratatului privind micul trafic la frontiera , precum si deoarece, din cauza agendei incarcate invocate de ministrii romani cu atributii in domeniu, nu s-a intrunit Comisia mixta prezidentiala, pas premergator intrevederii dintre cei doi sefi de stat.
Diplomatul a explicat ca una dintre neintelegerile dintre Romania si Ucraina este includerea in tratat a unei prevederi referitoare la posibilitatea de sedere timp de 90 de zile intr-un interval de sase luni. Kulyk a spus ca partea romana nu este de acord cu impunerea unui termen de sase luni, ceea ce din perspectiva ucraineana ar constitui o discriminare, deoarece ar face posibil, practic, ca anumiti cetateni sa locuiasca de facto intr-un alt stat.
Pe de alta parte, Kulyk spune ca o alta problema o constituie faptul ca Romania doreste includerea in tratat a unei liste care sa cuprinda inclusiv consulate romanesti a caror deschidere nu a fost aprobata de Kiev.
Pe de alta parte, referindu-se la Comisia mixta prezidentiala, ambasadorul a declarat ca cele doua comitete care nu s-au intalnit sunt cele pentru minoritati si protectia mediului . Kulyk sustine ca ministrii de resort ucraineni, in calitate de presedinti din partea ucraineana ai comitetelor, i-au invitat pe omologii romani pentru discutii la Kiev de mai multe ori in lunile februarie, martie si iunie, raspunzandu-li-se de fiecare data de catre partea romana cu rugaminti de amanare din cauza programului incarcat.
In acest context, ambasadorul a refuzat sa se pronunte cu privire la eventualitatea unei vizite a presedintelui Basescu in Ucraina in acest an, declarand ca, mai ales in contextul in care ambele tari sunt in campanie electorala prezidentiala, este mai bine sa fie rezolvate toate problemele de pe agenda, urmand ca apoi sa fie stabilita si o data pentru o intrevedere la nivel de sefi de stat.
Pe de alta parte, ambasadorul, care a acordat interviul in contextul sarbatoririi, la 24 august, a Zilei Nationale a Ucrainei, a mentionat o serie de manifestari culturale care vor avea loc la Bucuresti si la Suceava cu aceasta ocazie. El a tinut de asemenea sa reaminteasca in acest context istoria comuna bogata a celor doua popoare.

In continuare, va prezentam integral interviul acordat de ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Markyian Kulyk.

Reporter: La 24 august, Ucraina sarbatoreste ziua sa nationala. Care este semnificatia acestei zile pentru Ucraina? Ce activitati organizati in Romania pentru a marca ziua nationala a Ucrainei?
Markiyan Kulyk: Este o zi speciala in istoria poporului ucrainean. Este un punct de cotitura in lupta pentru independenta, un moment care a fost cu succes implementat, care a venit dupa mai multe incercari esuate in ultimul secol.
In urma cu 18 ani, Parlamentul Ucrainei a adoptat actul de independenta al Ucrainei, care a fost sustinut la referendum de circa 90 % dintre ucraineni. Este o zi pentru unitatea poporului ucrainean, o zi de referinta pentru a analiza noi perspective, noi scopuri.
Este si o zi in care incercam sa prezentam Ucraina restului lumii, sa avem evenimente speciale care sa demonstreze cat mai bine care este Ucraina moderna din zilele noastre, care dunt gandurile si atitudinea oamenilor. Este si o zi pentru care organizam o serie de evenimente, inclusiv aici, in Romania si nu numai la Bucuresti, ci si la Suceava, unde avem un consulat general care pregateste o serie de evenimente.
Dar principalele evenimente vor fi la inceputul lunii septembrie.
Respectam obiceiul tarii gazda, stiind ca cel mai probabil 24 august este punctul de varf al vacantei de vara, mai ales la Bucuresti. Asa ca principalele evenimente sunt amanate pana la inceputul lunii septembrie.
Vom avea un concert pentru Ziua Independentei Ucrainei, la 8 septembrie, concert sustinut de ansamblul Kyiv Soloists. Fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a decedat din nefericire in vara acestui an, in iulie. Dar ei vor veni oricum in septembrie. Vor interpreta muzica clasica. Vor interpreta Mozart, Ceaikovski, Enescu. Vedeti, nu este doar o intamplare, fostul lor dirijor, Bohodar Kotorovych, a fost si un foarte cunoscut violonist si a fost laureat al Festivalului George Enescu, aici la Bucuresti, in 1967.
Orchestra Kyiv Soloists a fost infiintata in urma cu zece ani, dar este prima oara cand vor veni la Bucuresti, la 8 septembrie, si cel mai probabil a doua zi vor canta la Brasov.
Concertul va fi urmat de o receptie diplomatica, iar in paralel vom avea si doua expozitii la Centrul Cultural al Ucrainei la Bucuresti. Una va fi dedicata explorarii spatiului, modului in care Ucraina a participat la diversele proiecte de explorare cosmica, posibilitatile hi-tech in acest domeniu. Cealalta expozitie va fi dedicata cartii, vor fi diversi autori, in mod special scriitori si poeti ucraineni.
Vor fi probabil deschise de pe 10 septembrie pana la sfarsitul lunii.
Rep.: Cum ati caracteriza evolutia istorica a relatiilor dintre Romania si Ucraina? Din cate stiu, Romania a fost printre primele tari care au recunoscut independenta Ucrainei.
M.K.: Cred ca daca vorbim de relatia istorica a Ucrainei cu Romania, nu vorbim doar de ultimii 18 ani. Noi am fost vecini...popoarele roman si ucrainean au locuit alaturi timp de secole. Exista personaje ucrainene celebre a caror existenta este strans legata de Romania. De exemplu, faimosul hatman Mazepa, care este inmormantat la Galati. Exista foarte multe legaturi intre tarile noastre.
Inclusiv acum, in vremurile moderne, in ultimii 18 ani, relatiile dintre tarile noastre au fost complexe. As spune ca perioadele de dialog intensiv au fost uneori intrerupte de perioade in care problemele au coplesit contactele, mai ales in anumite domenii.
Dar, in general, sunt destul de sigur ca suntem cu totii martorii unor intentii sincere ale ambelor parti de a dezvolta relatii prietenesti si apropiate. Si sunt de asemenea destul de sigur ca acum avem oportunitati suplimentare, iar problemele dintre tarile noastre sunt probabil un lucru care exista mai mult pe agenda publicului, a mass-media, decat in relatiile adevarate dintre statele noastre.
Avem o multime de proiecte noi in domeniile economic, cultural. Am revigorat relatiile dintre Parlamente odata cu vizita presedintelui Grupului de prietenie cu Romania din Legislativul ucrainean (Boris Tarasyuk, n.red.), prin stabilirea unui grup de prietenie similar in Parlamentul roman. Asteptam noi intalniri.
Rep.: Spuneti ca problemele sunt mai mult pe agenda presei decat in relatiile oficiale. Totusi, recent, a avut loc in Parlamentul de la Kiev o sesiune comuna a mai multor comitete parlamentare dedicata relatiilor cu Romania si la care presa nu a avut acces. Dumneavoastra ati fost prezent. Ce s-a discutat acolo? S-a luat vreo hotarare? Ce concluzii s-au tras?
M.K.: Tocmai la acest lucru ma refeream cand vorbeam despre revigorarea relatiilor parlamentare.
A fost o intalnire intre presedintii grupului de prietenie si a comitetelor parlamentare relevante; a fost vorba de 8 comitete care au cuprins toata sfera relatiilor externe. Este vorba despre inca o dovada a importantei pe care parlamentarii si in general societatea ucraineana o acorda dezvoltarii relatiei cu Romania.
Discutia a fost foarte interesanta si as spune ca atat ceea ce s-a vorbit, cat si deciziile luate au fost in sensul ca dezvoltarea relatiei bilaterale cu Romania trebuie sa se inscrie printre prioritatile de prim rang ale politicii externe a Ucrainei.