ELITA ROMANIEI: Ionut Vulpescu: Un stat functional trebuie sa-si trateze cetatenii ca parteneri, nu ca adversari! (Autor: FLORIN CARAMAVROV)
Ionut Vulpescu (42 de ani) este senator si membru al Comisiei de cultura a Senatului, unul dintre putinii politicieni de stanga care spun lucrurilor pe nume, cu orice risc. Membru PSD din 2012, e cel mai dur contestatar al derapajelor din propriul partid. Ministru al culturii in guvernul Ponta, intre 17 decembrie 2014 si 17 noiembrie 2015, si in guvernul Grindeanu, intre 4 ianuarie si 29 iunie 2017, Ionut Vulpescu a readus 2% din incasarile Loteriei Romane catre Administratia Fondului Cultural National. 20.000.000 de euro au intrat in conturile Administratiei de cand a promovat o Ordonanta de Urgenta in acest sens, in primavara lui 2015. Tot in 2015 a redus TVA-ul la carte, presa si actiuni culturale la 5%, una din cele mai mici din Uniunea Europeana. De asemenea, a finalizat o lege prin care revistele culturale sunt sprijinite de stat. 1.250.000 de euro merg anual catre acestea. 500.000 de euro sprijina in fiecare luna proiectele culturale ale creatorilor independenti si ONG-urile culturale. Printre realizarile mandatului sau se mai numara cumpararea Vilei Florica sau deblocarea colectiei filatelice a Romaniei.

Mai mult decat un simplu spectator

A intrat in politica pentru ca avea un proiect pe care dorea sa-l puna in practica, dar si pentru ca a crezut in valori etice si morale, pe care sa le foloseasca in favoarea binelui public si al oamenilor. E nevoie de vocatie, si asta devine important in cariera unui politician, desi termenul de politician a capatat, nemeritat, o tenta peiorativa. Alegerea de a deveni politician nu este, de obicei, una de oportunitate, cum cred multi acum. Angajamentul este produsul unei evolutii la nivel personal. Al unei acumulari. Sunt oameni care au un angajament public in sanul societatii civile. Nu trec insa granita care separa angajamente de acest gen si politic. Politicul este mai mult decat aderenta la un ONG, desi marea majoritate a organizatiilor de acest gen sunt chiar mai politizate si ideologizate, decat multe partide. Politica este pana la urma arta de a face. S-a implicat pentru a nu mai fi un simplu spectator, asa cum suntem multi dintre noi. A vrut sa faca ceva in domeniul de care se simte cel mai legat, cultura, fiind absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, cu master in Doctrina si Cultura si doctorat in Filosofie. Multi dintre noi comentam si suntem nemultumiti tot timpul de ce se intampla in tara asta. El a vrut sa faca si altceva decat a comenta.
Ionut Vulpescu:
- Cred ca, pana acum, am lasat ceva pozitiv pentru cultura, domeniul asta atat de vitregit in Romania, indiferent de epoca.

Cat de importanta este relatia cu oamenii

Ionut Vulpescu a suferit o grea pierdere anul trecut. Tatal lui, preot de 40 de ani in comuna Dobra, judetul Dambovita, a decedat la 74 de ani. Senatorul spune ca parintele sau a fost un model pentru el si ca i-a deschis orizonturi de cunoastere extraordinare. Desi a absolvit Teologia, pe care o considera stiinta sociala cea mai apropiata de om, Ionut nu i-a urmat ca preot tatalui sau. Si-a dorit cumva sa depaseasca un prag, sa imbratiseze diversitatea. Studiile insa i-au fost permanent de folos. Mai ales in relatia cu oamenii, extrem de importanta si in politica, daca nu urmaresti doar interesul personal.
Lui Ionut ii pasa de ceea ce face, are ceva de spus, a avut si are proiecte, vrea sa lase ceva in urma lui si, pana acum, a reusit. Exista o grila stramba de citire a actiunii politicienilor. Ei trebuie sa fie neaparat lacomi, violenti, nepasatori. Ca sa lasi ceva, trebuie sa vrei sa faci asta. Si multi dintre colegii mei, cu toata imaginea asta prefabricata, chiar lucreaza pentru a lasa ceva in urma lor. Iar a face este, cum tot spun si nu vor unii dintre colegii mei sa inteleaga, opera colectiva. Nu faci nimic solitar, intr-o societate complexa, dominata de interdependente. Cand vrei sa fii solist, cel mai adesea te fluiera galeria, ca pe un tenor ragusit de la Scala din Milano.
Ionut Vulpescu: Trebuie sa reinvatam cultura dialogului, nu a confruntarii cu orice pret
Cand am adus vorba despre miscarea #rezist, senatorul a facut mai intai o trimitere la vestele galbene franceze, spunand ca, spre deosebire de alte tari, la noi aceasta miscare de protest nu atinge nicio problema sociala. Tot ce vrea aceasta miscare de protest de la noi este sa dispara Ciuma Rosie. Un soi de mana inarmata a unei opozitii eterice, ca sa spun asa, desi ea, opozitia, este cat se poate de concreta si de vizibila. Mi se pare straniu sa ceri doar mai multe catuse si mai multe puscarii. Nu ne intereseaza inechitatile? Nu ne intereseaza saracia din munca? Nu ne intereseaza nimic altceva, intr-o tara care are atatea probleme sociale?mI-am spus ca greseste aici, pentru ca am iesit si eu in Piata de mai multe ori si nu am iesit ca sa starpesc ciuma rosie, ci pentru ca am vrut sa taxez niste derapaje ale actualei guvernari. Fostul ministru al culturii explica: Fara indoiala ca derapajele unei guvernari, oricare ar fi aceea, trebuie sanctionate. Ceea ce am vrut sa subliniez este absenta temelor sociale din spatiul public, din arsenalul revendicarilor si protestelor. Sunt multe alte subiecte importante pentru dezvoltarea unei natiuni. M-as gandi la educatie si la cultura, in primul rand. Si inca ceva. Trebuie sa reinvatam cultura dialogului, nu a confruntarii cu orice pret. Mai trebuie adaugat ca Ionut Vulpescu nu e de acord cu violenta, de oriunde ar veni ea. Societatea civila nu are, prin definitie, nici permis de violenta, nici de imunitate in fata legii. Cum nici statul, cu toate ca are monopolul utilizarii fortei, nu inseamna ca trebuie sa foloseasca iresponsabil acest monopol. S-ar fi asteptat mai degraba ca evenimentele din 10 august 2018 sa genereze o dezbatere nationala, un dialog serios in societate. Pentru el, acestea au fost doar un act gratuit, in care niste politicieni au incercat sa se catare pe valul unor nemultumiri. Imi da exemplul lui Macron care, desi contestat fara incetare, a incercat un dialog cu Franta profunda. La noi, din pacate, nu are cine sa mijloceasca acest dialog. Lipsa arbitrului in societate naste noi probleme, si nu rezolva niciuna.

Loialitate fata de ideologie, nu fata de lideri care vin si pleaca

A criticat in cateva randuri oameni si fapte din partidul din care face parte, PSD. Cum isi explica faptul ca nu a fost inca exclus? Criticile lui sunt motivate de principii, de respectul pe care trebuie sa-l avem fata de valorile si programele partidului. Spune despre aceste critici ca nu au fost rezultatul vreunei agende ascunse si ca el are obligatia de loialitate fata de partid, nu neaparat fata de niste lideri care vin si pleaca. Ionut Vulpescu este si un critic dur al societatii in care traim si al tipului de politician actual. Dar face parte din lumea lor. Nu i-a placut acest termen cand i l-am spus, lumea lor.
Ce inseamna lumea lor? Nu exista o lume omogena, a politicienilor. Fiecare dintre noi avem identitatea noastra, individualitate. Ca lucram impreuna, da! Dar fiecare este responsabil de actele lui. Si, cand este vorba despre partid, este responsabil de deciziile care se iau in comun. Cand se depasesc niste limite, tu, ca politician, ai si posibilitatea demisiei.
Ionut Vulpescu:
- As fi lipsit de modestie, si oricum de ratiune, sa cred ca pot schimba eu, singur, lumea asta a politicii. Exemplul personal este singurul instrument de care dispun, pentru a schimba, si-l folosesc. Cu onestitate.

Despre feudalizarea institutionala

L-am intrebat cum a facut fata sistemului despre care se tot vorbeste si cum a fost obstructionat din interior sau daca a simtit interventia unor forte oculte interne si internationale.mEl spune ca nu e vorba despre acel stat paralel care a devenit o obsesie globala, ci de ceva mult mai pervers, pe care noi, romanii, il putem patenta, anume feudalizarea institutionala.mLa noi, de multe ori, institutiile sunt feude ale unor functionari publici, directori, care au schimbat mai multi ministri decat am eu ani in politica. Feude care nu au de dat socoteala nimanui. Cand intri, ca ministru, in minister, vezi privirile batranilor, care spun cam asa:
- Cat rezista si tasti-basti-ul asta in malaxorul nostru? Pariuri? Trei luni? Sase luni?. Asta e sistemul, plus birocratia, plus paranoia coruptiei, care a facut de-a dreptul absurd circuitul actelor oficiale, fuga de raspundere generand adevarati monstri.
Asa ca, in loc sa fie ceea ce ii cerea fisa postului, planificator strategic si interfata politica in Executiv, Ionut a trebuit sa-si ocupe timpul cu bizantinisme de birou si sa asculte tot felul de ineptii. A incercat sa inteleaga de ce se blocheaza lucruri simple.

Razboiul romano-roman: ne place sa facem rau!

Cat despre fortele externe, nu sunt prea multe de spus. Desi Ionut e de acord ca, atunci cand vine vorba de interese, cu multe zerouri in inventar, orice este posibil. Marea problema o reprezinta modul irational in care se desfasoara lupta politica la noi. Nu de putine ori te trezesti atacat nu doar de adversari, ci si de ai tai. Razboiul romano-roman nu e o metafora. Ne place sa facem rau. Il planificam. Il premeditam. Multi traiesc numai cu dorinta de a face rau. Daca nu poti face bine, abtine-te! Dar nu, la noi asa ceva nu exista! Ce vede un senator pozitiv in Romania? Ionut Vulpescu e de parere ca Romania s-a schimbat mult, si nu in rau. Doar ca, afirma el, suntem blocati din punct de vedere mental, suntem programati sa vedem doar raul. El vede Romania ca pe o tara normala, in cele mai multe domenii. O tara creatoare, muncitoare, cu una dintre cele mai mari rate ale cresterii productivitatii din UE. Semn ca se investeste si in oameni, si in tehnologii, dar si ca se schimba mentalitati. Este partea pozitiva a migratiei din motive economice. Dar acest bine nu place celor care domina viata publica cu discursul despre raul din Romania. Considera ca politica se va calma, odata ce se va finaliza un ciclu de schimbare de generatii. Ionut crede ca, de fapt, problema este alta: nu prea mai producem, prin educatie, cetateni. Mai precis, indivizi care sa stie cum functioneaza statul, institutiile sale, care-si cunosc drepturile, libertatile, obligatiile, care au angajament in spatiul public.
Politicul are nevoie de contra-puteri de calitate, care sa-l oblige sa se schimbe, nu de civism de opereta. Strada nu inseamna nimic, ca mecanism al schimbarii.
Ionut Vulpescu a oferit doua burse de studii pentru copii fara posibilitati materiale
Cele doua burse provin din suma forfetara pe care o primeste lunar in Parlament. Gestul sau a fost menit sa readuca in prim-planul dezbaterii politice problema abandonului scolar din motive economice. Sigur ca nu bursele oferite de el, sau de cativa colegi parlamentari, rezolva problema. Dar crede ca se misca o serie de lucruri la nivelul deciziei si ca totul trebuie sa devina ceva coerent, ca actiune si ca finantare. Dar ce ar trebui sa facem cu totii pentru a schimba ceva in societatea romaneasca, sa nu ne mai plece in strainatate cei mai buni specialisti? In primul rand, crede Ionut, trebuie sa ne asumam responsabilitati si sa nu ne multumim doar cu rolul de spectatori. Si, mai ales, sa nu mai tratam totul in cheie politica, de fapt doar electorala.
- Vrem o tara ca afara - se spune -, cum facem Romania ca afara?
- Sa vedem despre ce afara vorbim? Ca si Germania este afara, dar si Venezuela este afara. Dau niste extreme, sa fiu corect inteles. Putem fi Germania? Evident, nu! Si nici nu este bine sa ne impunem obiective aberante. A fi o tara ca afara inseamna, in fond, un stat functional, care nu-si trateaza cetatenii ca adversari, ci ca parteneri, sisteme functionale de educatie si de sanatate, o societate fara prea multe inechitati, infrastructuri decente, o birocratie functionala, un mediu curat.

Sa ne pese unora de altii!

Senatorul crede ca pentru toate acestea este nevoie de un efort comun, de colaborare, de lucru impreuna, un individualism temperat de civism si, foarte important, sa ne pese unora de ceilalti! Am abordat si problema autostrazilor, mult discutata in ultima vreme. De ce nu avem o autostrada care sa traverseze Romania, dupa 30 de ani de democratie? Ionut crede ca la inceputul tranzitiei nu ne-am permis. El zice ca apoi a venit cineva care a zis ca trebuie sa ne scoata autostrazile din cap, dupa care, cand ne-am propus si ne permitem, am ajuns sa nu mai avem forta de munca pentru a le construi. Iadul socialist are oarece continuitate, nu? Lasand gluma, este clar ca ne lipseste dimensiunea prospectiva a politicii. Nu prea putem sa ne proiectam imaginea in viitor, sa ierarhizam prioritatile, sa lucram pentru atingerea obiectivelor, dincolo de ciclurile electorale. Dar nevoia ne va obliga sa revenim la realitate. Si atunci vom avea si autostrazi. Romania e co-organizatoare a Campionatului European din 2020. Ionut Vulpescu ar paria ca nu vom fi in stare sa pregatim la timp stadioanele pe care le-am promis. El vede ca principala cauza lipsa fortei de munca, dar si placerea de a face rau a unora, care contesta diferite licitatii doar pentru ca se poate. Nu da sfaturi, pentru ca, zice el, nu are suficienta experienta de viata, dar le transmite tinerilor ca trebuie mai intai sa fie oameni. Sa realizeze ca tineretea, in sine, nu este nici avantaj, nici virtute. Acelora care vor sa urmeze o cariera politica le transmite ca averea in politica este, in cea mai mare parte, un mit urban. Tinerii aspiranti la fotoliul de politician trebuie sa o ia de jos, sa-si testeze taria angajamentului politic, sa propuna ceva, si sa lupte pentru realizarea acelui proiect.
Si un gand pozitiv pentru urmatorii 10 ani in Romania:
- Sa trecem peste vrajba devenirii noastre si sa lucram pentru a obtine un statut demn intr-o Europa a natiunilor.

(Sursa: elitaromaniei.ro)