Marirea si decaderea Portului fluvial Calarasi. Cladiri de patrimoniu abandonate: Capitania, Gara fluviala si Gara CFR din port

estiri.ro - Stiri

Cauta in



RSS
 Stiri / Magazin / Cultura
Marirea si decaderea Portului fluvial Calarasi. Cladiri de patrimoniu abandonate: Capitania, Gara fluviala si Gara CFR din port
Marirea si decaderea Portului fluvial Calarasi. Cladiri de patrimoniu abandonate: Capitania, Gara fluviala si Gara CFR din port
Teoretic, in Calarasi exista doua porturi fluviale: cel vechi (situat intre terasa River`s Lounge si Siloz) si cel nou (situat pe canalul siderurgic). Amandoua sunt abandonate
Serialul realizat de prof. dr.Constantin Tudor, O istorie a Calarasiului in imagini fotografice de ieri si de azi, a ajuns la episodul IV si este dedicat urmatoarelor obiective din orasul de pe Borcea, brat al fluviului Dunarea: PORTUL CALARASI, CAPITANIA PORTULUI, GARA FLUVIALA SI GARA CFR DIN PORT. Portul si aceste cladiri de patrimoniu cu o mare valoare istorica si arhitecturala sunt abandonate.

xxx

O istorie a Calarasiului in imagini fotografice de ieri si de azi(IV). PORTUL CALARASI, CAPITANIA PORTULUI, GARA FLUVIALA SI GARA CFR DIN PORT (Autor: prof. dr.Constantin Tudor)

Portul Calarasi

In lucrarea sa intitulata Istoria orasului Calarasi de la origini pana la anul 1852, publicata la Bucuresti in anul 1931 doctorul Pompei Samarian scria:
- In ceea ce priveste felul in care traiau oamenii de aici, dupa 1700 conditiile incep sa se schimbe din cauza Silistrei, care devenise un centru de prima importanta pentru turci. Aceste imprejurari fac din Calarasi un centru comercial cu schela (port) la Borcea, care atrage o lume speciala, lumea negustorilor.
Prin schela de la Borcea, folosindu-se ambarcatiuni usoare, plecau cerealele din Baragan spre Silistra si de acolo mai departe, la Istanbul, stiut fiind ca pana la Tratatul de la Adrianopol din anul 1829 principatele danubiene nu puteau face schimburi comerciale cu alte state, cu exceptia Turciei. O dezvoltare deosebita se va produce in domeniul schimburilor comerciale odata cu aplicarea Regulamentelor Organice, care schimbare in bine se va constata si la Calarasi, mai ales dupa investirea sa drept capitala a judetului Ialomita. Cerealele din judet sunt aduse de tarani cu carele la schela de la Calarasi, iar de aici, cu ambarcatiuni usoare se cobora pana la Braila, care in aceasta perioada devine cel mai important port la Dunarea fluviala. Dupa emanciparea orasului, la 24 septembrie 1852, activitatea de schimburi comerciale prin schela amenajata pe malul Borcii creste si incep sa apara primele constructii de tip portuar care sa faciliteze ancorarea la mal a vaselor. Este vorba de o constructie de barne dispuse transversal si sustinute de piloni adanc infipti in pamant. Acestea formau un chei la care trageau direct ambarcatiuni mici cu vele care erau apoi incarcate cu cereale, lemne de foc si peste uscat de la Pescariile aflate la Gura Ezerului.

O prima fotografie a portului cu ambarcatiuni cu vele

Odata cu proclamarea Independentei de stat, la 9 mai 1877, interesul autoritatilor vremii pentru aceasta zona creste, mai ales ca la discutiile din timpul Congresului de pace din anul 1878 se dorea ca impreuna cu Dobrogea de Nord la regatul roman sa fie alipita si o regiune din jurul orasului Silistra. La Berlin s-a vorbit pentru prima data de construirea unui pod peste Dunare, care sa uneasca Silistra cu Calarasiul prin punctul Chiciu. Ideea avea sa fie preluata si de Ministerul Lucrarilor Publice de la Bucuresti, care, pe 23 decembrie 1878, comunica acest fapt Prefecturii de la Calarasi, aducandu-i la cunostinta si faptul ca inspectorul Marcovici fusese insarcinat cu studierea problemei. Dar intrucat Silistra ramasese Bulgariei autonome, problema a fost abandonata. In schimb, prin Decretul domnesc nr. 706 din 21 martie 1879 se infiinteaza, oficial, Portul Calarasi si incep lucrarile de dragare a Gurii bratului Borcea care sa permita acostarea in port si a vaselor de un tonaj mai mare. Se elaboreaza un complex de masuri tehnice, care vizau amenajarea corespunzatoare a malului stang al Dunarii. Se construieste astfel cheiul inalt de lemn, de 91 m si cheiul jos de lemn, lung de 222 m. In amonte, spre Pescariile de la Gura Ezerului, se amenajeaza un chei natural de pamant si se consolideaza malul.

Cheiul inal de lemn si cheiul jos de lemn. O fotografie focuta de Boni&rose si pusa in circulatie de Paraschiv G. Tiliuca

Un alt moment important pentru dezvoltarea Portului Calarasi si a activitatii portuare l-a reprezentat darea in folosinta a liniei CFR Slobozia-Calarasi, cu punct terminus Statia CFR din Port. Pe 17 noiembrie 1886, primul tren ajungea in Statia CFR din Port. De aici inainte, zeci de mii de tone de cereale din satele din Baragan amplasate pe noile linii de cale ferata construite de statul roman vor ajunge in Portul Calarasi si de aici, mai departe spre Braila sau in amonte spre Austria si Germania. Cantitati importante vor sosi si terestru, carele taranilor alimentand numeroasele magazii de cereale din Calarasi, de unde, mai apoi, graul, secara, orzul si porumbul ajungeau in port fiind incarcate pe slepuri si vapoare de hamalii din port, cel mai numeros si cel mai important detasament de lucratori de pana la instalarea regimului comunist.

Hamali in Portul Calarasi

Pentru a avea o imagine reala a miscarii comerciale ce se efectua prin Portul Calarasi, prezentam doua situatii statistice, prima de la sfarsitul secolului al XIX-lea si alta din perioada interbelica. In acest sens, Dictionarul geografic al judetului Ialomita din anul 1897, vorbind despre orasul Calarasi, mentiona:
- Miscarea comerciala in oras este vie, caci se vand zilnic pentru export mari cantitati de cereale si multe vite, ce sunt aduse pe calea ferata si cu carele si se transporta in vase plutitoare de diferite capacitati pe Borcea si de aici pe Dunare.
Astfel, numai in anul 1888 se exportasera 19.369.600 kg grau, 8.895.000 kg secara, 12.989.100 kg porumb si 15.900.900 kg orz. Apogeul activitatii comerciale din Portul Calarasi avea sa fie atins in perioada anilor 1933-1936, cand in Austria, Germania, Cehoslovacia, Ungaria si Iugoslavia s-au exportat urmatoarele cantitati de cereale: 1933 - 2.155 vagoane; 1934 - 6.171 vagoane; 1935 - 7.231 vagoane; 1936 - 7.377 vagoane.

Carte postala pusa in circulatie de Editura Stefan Gheorghiu

In primii ani ai regimului comunist activitatea comerciala din port se mentine, importante cantitati de cereale luind drumul acum, atat pe apa, cat si vagonabil, catre imensa Uniune Sovietica pentru plata datoriilor de razboi. Pana in anul 1958 aceasta actiune a fost supravegheata direct de consilierii rusi, prezenti la Calarasi si pentru care se construisera primele doua blocuri din oras, cel de langa Resataurantul Intim si cel dinspre Parcul Central, in apropierea Teatrului Popular. Din pacate, in ultimii ani, activitatea din Portul Calarasi s-a diminuat substantial, astazi aspectul din zona devenind dezolant, linia de cale ferata construita in anul 1886 fiind abandonata iar cele doua macarale de tip portuar, care mai descarca ceva nisip si pietris, parca plang dupa vremurile cand chiar aveau ce face in port. Si cheiurile de acostare s-au degradat, astazi ambarcatiunile care mai opresc in ceea ce inca se mai numeste Portul Calarasi, facand eforturi pentru a sta ancorate la mal.

Imagine din portul de azi

Capitania Portului. Prin acelasi Decret domnesc nr. 706 din 21 martie 1879 se infiinta si Capitania Portului Calarasi. De-a lungul existentei sale de aproape 140 de ani, aceasta institutie a statului roman s-a preocupat de buna organizare a activitatilor portuare si de siguranta circulatiei fluviale in zona de competenta. Initial a fost subordonata Ministerului Afacerilor Straine, apoi la Ministerul Aerului si Marinei (in anii interbelici) si ulterior la Ministerul Transporturilor - PCA (Porturi si Comunicatii pe Apa), apoi DTN (Departamentul Transporturilor Navale), ISNC (Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile). In prezent, mai exact din anul 2002, prin Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii Navale Romane, s-au infiintat capitaniile zonale, ca organe teritoriale operative, fara personalte juridica, aflate in subordinea aparatului central al ANR. Capitania portului Calarasi este arondata Capitaniei zonale Giurgiu. De la infiintare si pana in anul 1907, Capitania Portului Calarasi nu a vut un local propriu. Despre constructia acestuia s-a mai scris in monografii si in spatiul public, mentionandu-se ca a fost construita la inceputul secolului al XX-lea dupa planurile ing. Anghel Saligny. Cercetari recente efectuate de noi asupra unor fotografii de epoca, pe care le-am coroborat cu mai multe izvoare istoriografice, ne permit sa afirmam urmatoarele: Constructia Capitaniei Portului Calarasi a fost facuta dupa planurile ing. Saligny, care a adaptat planurile folosite pentru ridicarea Complexului portuar din insula Ramadan de la Giurgiu, lucrari care fusesera finalizate in anul 1905.

xxx

Episodul IV din serialul prof. dr Constantin Tudor se incheie cu un set de fotografii de epoca, dar si de azi, din care intelegem mai bine evoluia (involutia) portului Calarasi de-a lungul anilor:

- Nu stim cine a fost constructorul, dar Capitania de la Calarasi era data in folosinta in anul 1907, asa cum reiese dintr-o carte postala pe care o reproducem mai jos.
- Carte postala pusa in circulatie in 1907. Capitania exista, nu insa si Gara fluviala
- O alta fotografie din 1913
Este clar ca localul Capitaniei Calarasi a fost realizat din fonduri publice. Nu stim insa prin ce manevre a ajuns sa fie vanduta, deoarece astazi se afla in proprietate privata si intr-o stare avansata de deteriorare, cum puteti constata dintr-o fotografie realizata de noi recent. Si daca ne mai poate surprinde ceva astazi, va rog sa priviti actualul sediu al Capitaniei Portului Calarasi, institutie publica multa vreme reprezentativa pentru istoria acestor meleaguri!
- Asa arata astazi fostul local al Capitaniei portului!
- Si asa arata astazi noul sediu al Capitaniei Portului Calarasi!

Gara Fluviala

Nu avem nicio indoiala ca si Gara fluviala din Portul Calarasi a fost realizata dupa planurile aceluiasi ing. Anghel Saligny, intrucat asemanarea cu Gara fluviala a Complexului portuar Ramadan-Giurgiu este mai mult decat izbitoare, asa cum puteti constata din imaginile de mai jos.

Asemanaraea dintre Garile fluviale din Calarasi si Giurgiu

Singura diferenta este faptul ca daca cea de la Giurgiu era gata in anul 1905, cea de la Calarasi a fost data in folosinta in anul 1913, dupa incorporarea Cadrilaterului la regatul Romaniei si cand au fost instituite curse regulate de pasageri pe ruta Calarasi-Silistra. Pe aceasta ruta a circulat in anii interbelici celebrul vas cu zbaturi BORCEA, primul vapor de pasageri construit intr-un santier naval din Romania (la Drobeta-Turnu Severin).

Vasul BORCEA la sosire in Portul Calarasi

Dupa cel de al doilea razboi mondial si pana prin anii 80, din Gara fluviala de la Calarasi au mai plecat vapoare de pasageri pe ruta Calarasi-Ostrov, multi ani ruta fiind deservita de vasul Ungheni. Astazi fostul local al Garii fluviale arata astfel cum a fost surprins de mine intr-o fotografie realizata cu o saptamana in urma. Nu stim insa daca si aceasta cladire a fost privatizata sau nu.

Fosta Gara fluviala azi. Gara CFR din Port

Odata cu inaugurarea liniei de cale ferata Slobozia-Calarasi Port, aici, la punctul terminus, a fost infiintata asa numita Statie CFR Calarasi Port, care a functionat pana prin anii '80. Chiar daca in primii trei ani, pana la construirea Garii Calarasi-Sud, aici in port soseau si calatori, un local de gara propriu-zis a fost construit in anul 1913 si ridicarea lui este legata tot de incorporarea Cadrilarerului.

Statia CFR din Port

Odata Gara data in folosinta, isi reiau cursele si trenurile de calatori, care culegeau pasagerii din Cadrilater sositi in Gara fluviala cu Vaporul Borcea. Cum arata Gara CFR din port ne spune Marin Giurca, cel care a trait acele vremuri(textul este luat dupa o postare a lui Nicu Tiripan):
- Cladirea acestei gari, cu un singur nivel si un peron larg, aerisit si incarcat cu mari ghivece din marmura in care se lafaiau plante ornamentale, imita un decor de opereta, aici la geana Borcei. De aici plecau trenurile, aici se intorceau trenurile, iar plecarile si sosirile lor erau sincronizate cu sosirile si plecarile vapoarelor care faceau legatura dintre Dobrogea de sud si restul tarii, prin Calarasi. Ignorandu-se interesele individului, in anii dictaturii a fost desfiintata statia Calarasi- Port, iar cladirea ei si-a uitat utilitatea sociala si farmecul ei de opereta, devenind un economat de unde marinarii isi cumparau conserve si tigari, apoi s-a transformat in magazie, depozit de materiale, loc pentru diverse sedinte si mai tarziu nu stiu ce a mai ajuns.

Ce a ajuns astazi fosta Gara CFR din Port, vedeti in ultima fotografie postata si care a fost realizata de subsemnatul tot acum o saptamana!
Fosta Gara din Port astazi!

(Sursa: costeltudor.com)
(Duminica 18.11.2018 07:51, Mireille Astrid POPA) © estiri.ro
 Alte articole din aceasta categorie
Crestinii fara biserica sunt cei care nu trec pragul bisericii, ci o privesc ca un monument de arta (13.12.2018)
Cine este Desmond Tutu, laureatul Premiului Nobel pentru Pace 1984? (13.12.2018)
Religiile sunt rute diferite cu aceeasi destinatie: Dumnezeu (13.12.2018)
Oamenii il descopera pe Dumnezeu pe cale naturala si pe cale supranaturala (11.12.2018)
Un proiect exceptional al lui Titus Georgescu: Refacerea Centrului Vechi al orasului Calarasi, de acum 100 de ani! (07.12.2018)
Vorbe de duh ale romanilor de odinioara (06.12.2018)
S-a lansat al treilea volum de poezie semnat Eva Constantinescu, "Departe de luna suspinand sau despre imblanzirea dorului" (03.12.2018)
Amintirea ca semn ca cineva (sau ceva) nu a fost dat uitarii (01.12.2018)
SFANTUL ZILEI 30 NOIEMBRIE: Sfinte Andrei, roaga-te pentru noi! (30.11.2018)
Dinu Sararu a lansat un roman autobiografic: Marele Premiu la Monte Carlo sau dedublarea (30.11.2018)
 CURS VALUTAR
Vineri 14.12.2018
1 EUR 4.6485 lei -0.26%
1 USD 4.0861 lei -0.63%
1 HUF 0.0144 lei -0.14%
1 RUB 0.0616 lei -0.48%
1 BGN 2.3768 lei -0.26%
1 MDL 0.2379 lei +0.17%
1 Gr. AUR 163.1769 lei -0.86%
Toate valutele
Joi 13.12.2018, BNR
Penthouse de vanzare - Maria Rosetti 38
Interviu / Exclusiv
Prof. dr. arh. Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania: Desfigurarea peisajului urban si rural

Prof. dr. arh. Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania: Desfigurarea peisajului urban si rural

Ultimele cautari
pro tv pitesti
ioniliescu
accidente rutiere craiova samabata 01 05 2010
deranjamente olt
fapte penale
accidente rutiere 24 12 2009 urziceni buzauhey1
scoli postliceale acreditate rm timisoara
nuemere telefon
art mariage satu mare
calin
Top cautari
telefonul telespectatorului la protv
accident
antena
lista
isj satu mare posturi propuse pentru restrangere
rezultate
rezultate titularizare educatoare bucuresti 2011
divortul avocatei martis biatrice si iulian ionescu s a terminat da sau ba
deranjamente olt
antena 1 pitesti sa spanzurat
Reteaua de siteuri

© 2002 - 2018 estiri.ro. Toate drepturile rezervate.
gazduire siteuri
gazduit de fhr.ro
Pagina generata in 0.0564 sec.