Prima aparitie a lui J.D.Salinger in limba romana a avut loc, in 1964, sub egida Editurii pentru Literatura Universala. La cateva decenii dupa traducerea de referinta, Editura Polirom a oferit noua traducere, pentru tinerii de azi, a romanului De veghe in lanul de secara. Situata de ani de zile in topul preferintelor cititorilor din Romania, De veghe in lanul de secara continua sa fie, la peste 50 de ani de la aparitie, cartea de capatii a adolescentei. Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atat de des cuvintul cool si nu naviga pe Internet. Iar cand simtea nevoia sa o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui raman insa, si chiar si modul in care sunt rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor. Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atat de uimitor, in toata lumea si, deja, de atatia ani. In fond, nu e singura carte care-si pastreaza prospetimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat intr-o scurta prezentare. Poate, pur si simplu, e o carte foarte-foarte buna. Atat. Alaturati-va milioanelor de tineri care au citit-o si veti intelege.

Lanul de secara reprezinta autenticitatea copilariei

De veghe in lanul de secara de J. D. Salinger este arhicunoscuta drept una dintre cele mai bune carti ale secolului al XX-lea, avand ca teme centrale maturizarea si instrainarea din timpul adolescentei. Subiectul este simplu: Holden Caulfield povesteste experientele prin care a trecut in vacanta de Craciun a anului precedent dupa ce a fost exmatriculat de la scoala pregatitoare Pencey. Insa ceea ce face romanul lui Salinger cu adevarat deosebit este multitudinea de simboluri ascunse dincolo de simplitatea lui. Cartea pare scrisa intr-o zi, fara prea multe formalitati, dar, de fapt, este extreme de elaborata, avand un caracter alegoric pronuntat. Ne dam seama de aceasta inca din titlu. Originile numelui ales pentru carte se afla in versul Daca cineva prinde pe cineva venind prin secara, al unui cantec pe care Holden il aude intamplator pe strada. Ceea ce conteaza este modul in care Holden interpreteaza ce a auzit. El ii marturiseste lui Phoebe, sora sa:
- Imi imaginez o multime de copii care joaca un joc intr-un lan intins de secara. Mii de copilasi si nimeni prin preajma - nimeni mare, vreau sa spun - in afara de mine. Si eu stau in picioare pe buza unei stanci scrantite. Ce am de facut, trebuie sa prind pe oricine ar trece dincolo de stanca. Adica, daca alearga si nu se uita pe unde merg, trebuie sa apar de undeva si sa-i prind. Asta-i tot ce as face toata ziua. As sta de veghe in lanul de secara si-atat.
Poate suna ciudat, caci, pana la urma ce tanar de 16 ani ar vrea sa vegheze un lan? Semnificatia pasajului, si a titlului de altfel, este una mult mai profunda si anume ca Holden vrea sa-i salveze pe copii de la maturizare si implicit, de la a-si pierde inocenta. Lanul de secara reprezinta autenticitatea copilariei: pur, nevinovat si ludic. Dincolo de stanca este lumea adultilor: superficiala, ipocrita si vulgara. Holden este undeva la mijloc, incercand sa conserve inocenta. Caciula lui rosie de vanatoare are un rol important in acest context, fiind simbolul celui de veghe: spre final, Holden (care constientizeaza in cele din urma ca maturizarea este un proces inevitabil si poate nu asa de rau cum il percepe initial) ii da caciula lui Phoebe, urmatoarea ce trebuie sa vegheze lanul. Caciula este, de asemenea, un obiect al individualitatii lui Holden, purtand-o numai cand nu e nimeni prin preajma. Ulterior, Phoebe i-o pune inapoi pe cap, aratandu-i ca ea il iubeste exact asa cum e. Este imposibil sa nu remarci obsesia tanarului Caulfield pentru ratele de pe lacul din Central Park. Vesnica sa dilemma e unde se duc ratele pe timpul iernii, cand lacul ingheata?
- Mama natura are grija de ele,, ii raspunde un taximetrist.
Holden cumpara pentru Phoebe discul Little Shirley Beans, dar il sparge accidental dupa ce aluneca pe aleile parcului, chiar langa lac. Discul este o alta reprezentare a inocentei (nu degeaba Phoebe pastreaza bucatelele), iar spargerea lui este urmata de cele mai sumbre ganduri ale lui Holden. Acestea fac aluzie la iarna care alunga ratele, dar ele vin intotdeauna inapoi. La fel si sentimentele lui Holden, daca interpretam iarna drept o stare. Iarna reprezinta o latura mai intunecata din sufletul omului, dar sentimentele si emotiile autentice vin mereu inapoi pentru a face totul clar. Este modul in care functioneaza natura omului.Avand convingerea ca in fiecare dintre noi exista un Holden sau macar o umbra din modul de a fi al personajului lui Salinger, inchei prin a va indemna sa va intalniti cu voi insiva prin protagonistul romanului De veghe in lanul de secara. Recunoasterea e garantata si intalnirea savuroasa!

Un scurt rezumat al romanului De veghe in lanul de secara

Avand un narator subiectiv, romanul scriitorului american contemporan J.D. Salinger reproduce confesiunea unui adolescent inadaptat. Experientele pe care le parcurge Holden sunt privite de personaj cu un amestec de deceptie si detasare. Aceasta opera literara poate fi incadrata in doua teme literare diferite: tema familiei - in care ne sunt detaliate relatiile dintre personajul principal, Holden Caulfield familia si prietenii sai -, si tema calatoriei, in care sunt prezentate drumul si peripetiile prin care va trece Holden cand se intoarce la New York, unde petrece cateva zile pe care le are la dispozitie pana la momentul in care va ajunge acasa si le va spune parintilor vestea cea rea.Tema familiei este prezenta inca din primele pagini ale acestei opere literare, cand autorul face o scurta prezentare a personajului principal, un adolescent, pe nume Holden Caulfield, care provine dintr-o familie bogata, nu prea numeroasa, cu 4 copii, unul mai mare pe nume D.B., scriitor la Hollywood, care acum se prostitueaza, Holden, unul mai mic, Allie, care a murit de leucemie cu ceva timp in urma si o sora in clasa a 4-a pe nume Phoebe. Holden Caulfield povesteste ultimele lui zile petrecute la Pencey, unde, deoarece era corigent la 3 materii din 4, urma sa fie exmatriculat inainte de vacanta de Craciun, insa nu pentru prima oara deoarece el a mai invatat si la alte scoli precum Whooton si Elkton Hills. Povestea incepe intr-o sambata, cu 4 zile inainte de plecarea la New York, pe cand statea pe varful unui deal din apropierea stadionului, urmarind un meci de fotbal dintre Pencey si Saxon Hall. Unul din motivele pentru care nu s-a dus este si faptul ca el trebuia ca inainte de plecare sa-si ia ramas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. Dupa o discutie moralizatoare despre teza lui la aceasta materie si despre motivul pentru care a fost lasat corigent, Holden se intoarce la Pencey, in camera sa, unde il gaseste pe vecinul sau de palier pe nume Ackley. Vorbeste cu Stradlater, colegul sau de camera, despre fata cu care acesta se intalnea, pe nume Jane Gallagher si pe care Holden o cunostea, dar nu o mai vazuse de mult timp. El se hotaraste sa plece la New York pentru a petrece cateva zile inainte de intoarcerea acasa, unde stia ca o sa fie certat de parinti. Acestia ar fi aflat de isprava lui Holden abia miercuri cand vor primi o scrisoare de la director. Dupa ce ajunge la New York se cazeaza la un hotel amarat unde cunoaste la bar trei fete pe seama carora se distreza aproape toata noaptea deoarece erau proaste si urate . Apoi pleaca pentru a-si petrece seara la un cabaret. Neavand nimic de facut deorece era singur si deprimat, incepe sa bea si sa fumeze pana cand se intalneste cu o prietena de-a lui D.B.. Voind sa scape de ea se intoarce la hotel, insa cu o prostituata de pe urma careia mananca din nou bataie si ramane fara o parte din bani (10 dolari). A doua zi isi da intalnire cu o veche prietena pe nume Sally pe care o duce la o piesa de teatru in care jucau actorii ei preferati dar pe care Holden nu-i putea suferi. Apoi se duc la patinoar, unde, dupa ce obosesc intra intr-un bar si incearca sa o convinga pe Sally sa mearga cu el intr-o excursie ca sa scape pentru totdeauna de acea lume nenorocita, dar discutia celor doi se termina cu o cearta . Iesind din patinoar, Holden pleaca sa manance si deoarece nu avea cu ce sa-si umple timpul isi suna un fost coleg de la Whooton pentru a se intalni. Dupa ce au purtat cateva discutii prietenul sau pleaca, iar Holden ramane singur si incepe sa bea pana se imbata. O suna iar pe Sally si dupa o scurta convorbire se duce la baie unde se baga cu capul in apa sperand sa se mai trezeasca. Cand si-a revenit, a plecat spre Cental Park sperand ca va vedea ratele de pe lac si ca va putea raspunde la intrebarea care il framanta de ceva vreme - Oare unde se duc ratele cand vine iarna - , dar nu a gasit nici o rata si, asezandu-se pe o banca, a inceput sa se gandeasca la moartea sa, la inmormantare si la toata lumea care va veni sa-l vada. Cum statea si reflecta la toate aceste lucruri s-a hotarat sa se duca acasa ca sa-o mai vada pe Phoebe macar o data inainte sa moara deoarece i se facea mila amintindu-si cat de mult tinea la el. Cand a ajuns acasa a avut noroc ca liftierul de noapte era nou si nu-l cunostea, asa ca, ajuns in fata apartamentului, s-a strecurat in casa cu mare grija. Intrat in camera in care dormea Phoebe nu o trezeste imediat, ci sta un timp pentru a se uita la ea cum doarme. Dupa ce s-au imbratisat si dupa ce au vorbit putin, sora lui si-a dat seama ca fratele ei a fost dat afara din nou de la Pencey si n-a mai vrut sa vorbeasca cu Holden pentru ca isi facea griji ca iar o sa-l certe parintii. Insa au reluat discutiile putin mai tarziu dupa ce a reusit sa o convinga pe Pheobe ca nu o sa pateasca nimic. Discutiile au fost intrerupte deoarece auzind usa de la intrare si-au dat seama ca s-au intors parintii de la petrecere. Dupa trecerea pericolului, Holden a imprumutat cativa dolari de la Phoebe si a fugit la Domnul Antolini, fostul lui profesor de engleza, unde si-a petrecut o parte din noapte pana cand s-a trezit cu mana profesorului pe fruntea sa si s-a speriat, gandindu-se la ce fel de om ar putea fi acesta si a plecat la gara unde isi lasase bagajele si unde si-a petrecut restul noptii dormind pe o banca. Dimineata, citind un articol dintr-o revista uitata pe banca, isi imagineaza ca ar fi bolnav de cancer si gandindu-se din nou la moarte a inceput sa se plimbe si sa-si faca planuri pentru o posibila plecare departe, la marginea unei paduri, unde sa-si constuiasca o cabana, sa munceasca la o benzinarie si sa nu mai calce pe acasa. Cu acest gand a plecat spre scoala unde invata Phoebe sa-i lase un mesaj pentru a se intalni sa-si ia ramas bun. In timp ce o astepta in fata muzeului i-a venit rau si a lesinat, o alta dovada ca starea lui de sanatate nu era tocmai buna. In cele din urma a aparut Phoebe care cara dupa ea un geamantan sperand ca fratele sau va fi de acord sa o ia si pe ea. Holden s-a hotarat in cele din urma ca ar fi mai bine sa nu mai plece, asa ca au mers impreuna la balci, dupa care s-au indreptat spre casa. Intors printre ai sai, Holden se imbolnaveste, iar parintii il conving sa se duca din nou la scoala in anul urmator. In acest timp, a venit fratele sau, D.B., de la Hollywood sa-l viziteze, iar familia a fost reintregita pentru sarbatoarea de Craciun.
Sursa: internet