Senatoarea Gabriela Cretu a sustinut o declaratie politica intitulata: Fascismul nostru cel de toate zilele. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Pericolul neofascismului este real. In multe tari. La noi, este la fel de mare si real ca in alte parti. Avem o istorie in spate care ne arata cat de vulnerabili sunt romanii la ideile fasciste, mai ales daca cineva le imbraca in straie nationale.
Exista destule frustrari, generate de probleme reale, dar si de altele imaginare, care sa creeze stratul social dispus sa se lase inselat.
Exista destule interese, dinauntru si dinafara, dispuse sa apese pe aceasta pedala. Capitalismul, daca a avut de ales intre dictatura fascista si democratia liberala, a ales-o pe prima. E mult mai ieftina si nu da batai de cap. Aduce doar profituri.
Faptul ca in Romania nu exista o miscare neofascista organizata suficient de influenta nu e linistitor. Nu exista pentru ca, in forme difuze, fascismul se raspandeste in intreaga societate. Nu e concentrat intr-un loc, sa-l poti recunoaste si izola.
Cei care se considera mari democrati neaga cu vehementa acest fapt. Din nestiinta sau rea intentie?! Nu stim. Cum reaua intentie e greu de combatut, incep prin a combate nestiinta.
Citez, in varianta sugerata de Robert Reich, cateva semne ale cresterii neofascismului, in speranta ca vom constientiza o realitate si vom evita consecintele ei nefaste.
E fascism daca se foloseste un eveniment tragic (o crima, un atac terorist etc.) pentru a blama o intreaga religie sau natiune atunci cand cei vinovati apartin acesteia.
E fascism daca se foloseste ura impotriva celor diferiti (minoritati etnice sau de alta natura, imigranti etc.) pentru a construi si intari propria putere.
E fascism daca oponentii ideilor proprii sunt intimidati sau hartuiti, sustinatorii proprii sunt indemnati sa faca la fel, iar violenta impotriva oponentilor sau a celor diferiti este considerata scuzabila. Mai mult, este chiar explicata si scuzata.
E fascism daca cei care incearca sa spuna tare aceste adevaruri si sa atraga atentia asupra pericolelor sunt blamati, exclusi, marginalizati, iar pozitiile lor ridiculizate.
Reich, in textul care mi-a inspirat aceste randuri, vorbea despre America. Daca multora vi s-a parut ca e vorba despre Romania, nu ati gresit. Fascismul nu are nationalitate. Dar are specific national. Din criteriile americane de mai sus lipsesc ura si dispretul la adresa batranilor si saracilor, atat de frecvente la noi. Cei care adopta metoda fascista de gandire pot da lectii. Dusmanul lor nu e doar altul, strainul, cel altfel si in afara; dusmanul lor e inauntru. Este inauntru, cu adevarat, dar nu cel identificat.