romanialibera.ro: Cum a ajuns Timisoara capitala Ungariei (Autor: Claudiu Padurean )
Unul dintre cele mai frumoase orase din Europa de Sud-Est, Timisoara, este deosebit de important atat pentru istoria romanilor, cat si pentru cea a maghiarilor. Fondat in Evul Mediu, orasul a fost, pe rand, capitala regala a Ungariei, capitala a comitatului Timis, de sub autoritatea voievozilor Transilvaniei, apoi a fost cucerit de turci si a devenit capitala de pasalac.
In umbra Cenadului
La inceputul Evului Mediu, Timisoara a fost o asezare de rang secundar. In perioada in care zona Banatului era stapanita de Imperiul Bulgar, capitala regiunii era Cenadul, vechea Morisena. Situatia s-a mentinut, vreme de un secol si jumatate, si dupa ce Banatul a fost cucerit de maghiari. In privinta atestarii documentare a Timisoarei exista unele dispute. Unii istorici propun anul 1212, altii anul 1266. In epoca, exista o fortificatie dreptunghiulara. Trei dintre laturile acesteia erau aparate de cursuri de apa, iar cea de-a patra era aparata de un canal, umplut cu apa raului Bega.
Capitala regala
Ascensiunea Timisoarei a inceput dupa ce a devenit resedinta de comitat. Prima atestare documentara a comitatului Timis este din anul 1175. Vreme de un secol si jumatate, orasul a crescut treptat in importanta, iar venirea pe tronul Ungariei a regelui francez Carol Robert de Anjou a pus Timisoara in randul celor mai importante orase medievale de pe continent. In perioada 1316 - 1323, Timisoara a devenit capitala regatului maghiar. Carol Robert de Anjou, in plin anarhie feudala, a ales Timisoara gratie fidelitatii supusilor sai si faptului ca fortificatiile orasului erau foarte greu de cucerit. De altfel, Carol Robert de Anjou a ramas profund atasat de Timisoara. In anul 1330, de aici el a pornit in expeditia impotriva lui Basarab I, care avea sa se incheie cu infrangerea regelui maghiar in batalia de la Posada. Carol Robert de Anjou a ridicat un palat regal la Timisoara, care avea o forma dreptunghiulara si care beneficia de un donjon puternic. In anul 1394, Timisoara a fost asediata de ostile otomane ale lui Baiazid Fulgerul, apoi ostile otomane au mers, pe vechiul drum al lui Carol Robert de Anjou in Valahia, unde a avut loc batalia de la Rovine. Tot la Timisoara s-a concentrat si oastea crestina inaintea catastrofalei batalii de la Nicopole. Dupa infrangerea cruciatilor, otomanii au devastat Banatul, dar au fost opriti de oastea comitelui de Timis. Orasul a capatat o noua importanta dupa numirea drept comite de Timissi de ban al Banatului a lui Iancu de Hunedoara. Cetatea a ramas in posesia dinastiei Corvin pana in anul 1490, la moartea regelui Matia Corvin. In timpul lui Iancu de Hunedoara, Timisoara a devenit o tabara militara permanenta, iar voievodul Transilvaniei, cel care avea sa devina si guvernator al Ungariei, si-a adus familia la Timisoara. Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, rapus de ciuma dupa batalia de la Belgrad din 1456, otomanii au incercat, fara succes, sa cucereasca cetatea, in 1462 si 1467, insa fara succes. In anul 1478, regele Matia Corvin l-a transferat la Timisoara pe capabilul comite de Maramures, Paul Chinezu, unul dintre cei mai buni comandanti militari romani din Evul Mediu. Paul Chinezu a reusit sa castige, in anul 1479, valoroasa victorie impotriva otomanilor, in batalia de la Campul Painii, de langa Orastie. El a atins in epoca faima lui Vlad Tepes, pentru ca Paul Chinezu a recurs la aceleasi metode ca si principele valah: pentru a-i descuraja pe turcii care navaleau in Banat, el ii supunea pe prizonierii musulmani la torturi cumplite, in castelul sau din Timisoara. Paul Chinezu, insurat cu Benigna, fiica tovarasului sau de arme, Magyar Balazs, a ramas stapan al Timisoarei pana in anul 1494, cand a murit in urma ranilor capatate la asediul cetatii Smeredevo din Serbia.
Locul unde a fost infrant Gheorghe Doja
Un episod aparte din istoria Timisoarei s-a petrecut in 1514. Cetatea a fost asediata de oastea rasculatilor, condusa de nobilul secui Gheorghe Doja (Dozsa Gyorgy), care fusese desemnat de papalitate drept conducator al unei cruciade antiotomane. Iobagii inrolati in oastea cruciata s-au rasculat, atunci cand au aflat ca nobilii maghiari le persecuta familiile ramase acasa. Gheorghe Doja a reusit sa obtina mai multe victorii impotriva banderiilor nobiliare si a incercat sa asedieze Timisoara. Pentru a putea ataca orasul, rasculatii au incercat sa schimbe cursul raului Bega. Insa rasculatii au fost atacati prin surprindere de oastea stransa de viitorul voievod al Transilvaniei, Ioan Zapolya, un alt mic nobil a carui ascensiune a fost favorizata de regele roman al Ungariei, Matia Corvin. Gheorghe Doja, luat prizonier, a fost torturat cumplit, pe un jilt de fier inrosit in foc, inainte de a fi executat. Rascoala lui Gheorghe Doja avea sa slabeasca Regatul Ungariei. Otomanii au reusit sa cucereasca Belgradul in 1521, apoi sa infranga Ungaria in batalia de la Mohacs din acelasi ani. Timisoara a ramas cea mai importanta fortareata crestina din zona, asa ca a intrat in vizorul direct al turcilor. Otomanii au intreprins un asediu de mari proportii in anul 1551. Nu au reusit sa cucereasca cetatea. Insa au revenit cu o oaste de 160.000 de oameni, in 1552. Distrugerile provocate de asediul din anul precedent inca nu fusesera reparate. Crestinii, cu o garnizoana de cateva mii de oameni, au rezistat asediului otoman, pana cand turcii au reusit sa distruga castelul de apa. Insetati, crestinii au acceptat fagaduiala turcilor, care au jurat pe Coran ca ii vor lasa pe aparatorii cetatii sa se retraga, daca predau fortificatia. Insa turcii nu si-au tinut cuvantul, iar garnizoana cetatii a fost macelarita.
De la pasalac turcesc la cetate imperiala
Timisoara a fost transformata intr-un oras musulman, cu 8 moschei. Crestinii au fost alungati in mahalale, iar clopotele bisericilor au fost aruncate in tarana. Crestinii au incercat, fara succes, sa recucereasca cetatea. Printre cei care au asediat fortificatia otomana s-au numarat Sigismund Bathory si Mihai Viteazul. Timisoara a capatat un rol de prim-rang in Imperiul Otoman, iar orasul era socotit la fel de important precum Belgradul ori Buda. Aici s-a refugiat, dupa infrangerea de la Zenta, din 1697, sultanul Mustafa al II-lea. Noul sultan, Ahmed al II-lea, a intarit cetatea in anul 1703, cand Imperiul Otoman trecuse in defensiva neta. Insa orasul a fost eliberat de oastea crestina a printului Eugeniu de Savoia, in anul 1716.
Destin european
Din momentul eliberarii, Timisoara si-a regasit destinul european. Indiferent ca a fost oras austriac, maghiar sau romanesc sau capitala efemerei Republici Banat, orasul a progresat continuu. In prezent, Mica Viena reprezinta nu doar unul dintre cele mai atragatoare orase din Europa de Sud-Est, ci si locul de unde a pornit Revolutia romana de la 1989.