infomuntenia.ro: Ce sarbatorim, mai exact? (Autor: Cornel COMAN)

Nu incetez a ma minuna, la fiecare 15 ianuarie, de piosenia standardizata cu care celebram "nasterea poetului national". Nici vorba sa inclin spre tabara literatilor care l-au denumit pe Eminescu "cadavrul din dulapul culturii romane". Pretuiesc jurnalismul eminescian, ma inclin in fata poeziei sale, dar cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa faca aceste aprecieri in cunostinta de cauza.

• In primul rand, e bine sa stim ca numele adevarat al poetului national, Iminovici sau Eminovici (schimbat la cererea lui Titu Maiorescu), nu este adus din stepa rusa ci din... Tara Fagarasului. Bunicii paterni ai poetului, romani transilvaneni, au fugit de iobagia austro-ungara pentru a pune bazele unei vieti noi, in zona Suceava-Botosani. Prin urmare, suntem in situatia de a ascunde numele adevarat, prin nimic rusinos sau neconvenabil, raportandu-ne in continuare la o conjunctura politica, pronuntat nationalista, demult apusa. Mai este cazul?

• Apropos, poetul este definit fara incetare "nationalist", cu trimitere vinovata catre sovinism. Aceasta "incorectitudine politica" il face astazi mai putin frecventabil chiar si decat in perioada comunista. Atunci, trimiterile sale acide catre "grecotei" si "bulgaroi" nu deranjau pe nimeni. Astazi se presupune, dintr-odata, ca ar ofensa diverse etnii. Perceptia denota profunda necunoastere a poeziei eminesciene, citata in 99,99% din cazuri doar papagaliceste.

• De ce? Pentru ca prin "bulgaroi" Eminescu ii viza pe compatriotii Bratieni (familie al carei numei vine de la brat- frate, in lb. bulgara), iar prin termenul "grecotei" nu-i caricaturiza pe locuitorii din Salonic sau Pireu, ci pe ex-pasoptistul de extractie fanariota C.A. Rosetti, acuzat ca pozeaza ipocrit in patriot, desi urmareste doar interese politice. In fine, limbajul si atitudinea eminesciana nu sunt deloc iesite din comun in vremea lor, perioada de avant a formarii statelor pe criterii nationale, adica in "secolul natiunilor".

• Alte prostii flagrante care prin repetare mecanica au devenit adevaruri comune sunt acelea ca iubirea poetului pentru Veronica Micle este una romantica, fata de o fiinta pura, ori ca liricul "Pe langa plopii fara sot" ii este dedicat acestei doamne. In primul caz, documente si martori probeaza din plin conduita imorala a Veronicai, modena, care a generat si gelozia justificata a lui Eminescu fata de Caragiale. Cat despre "plopi", acestia sunt indiciul prin care poetul trimite la obiectul pasiunii sale: fiica pictorului C. Lecca, inabordabila Cleopatra Poenaru si nici pe departe Veronica.

• Desi tot cauta lucruri insolite despre Eminescu, puzderia de laudatori circumstantiali ignora, de pilda, ca numele "poetului nepereche" (in general, poetii trebuie sa fie "imperechiati"?!) a fost dat de NASA unui crater cu totul special, de pe planeta Mercur. Avand diametrul de 125 km, craterul Eminescu se distinge prin aceea ca este rezultatul rarisim al unor lovituri succesive de meteori, in acelasi perimetru.

• Nu putem parcurge intr-un articol toate lucrurile mai putin stiute despre Eminescu si nici aberatiile vanturate cu nonsalanta de cei care vorbesc despre subiect din auzite si nu din "citite". Merita, insa, a fi subliniat faptul ca pana si aniversarea nasterii sale, in acest 15 ianuarie devenit Ziua Culturii Nationale, este eronata. Pe pagina de garda a Bibliei sale, caminarul Gheorghe Eminovici consemna data nasterii lui Mihail: 20 decembrie 1849. Aceeasi data o declara si fiul sau, in registrul de inscriere in "Junimea". E drept, catastiful bisericii Uspenia din Botosani, unde, la 21 ianuarie 1850, a fost adus pentru sfantul botez micutul zamislit in miez de iarna, la Ipotesti, mentioneaza nasterea sa la "15 gherar 1850"... dar putem sa credem ca dascalul cunostea data nasterii lui Eminescu mai bine decat insusi poetul sau parintii sai?! Exclus. Atunci, de ce nu se remediaza acest neadevar? Motivul este hilar: sunt prea multe statui ale caror placute ar trebui reinscriptionate si prea multe carti de amendat cu banala "erata". Greu!