|
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a facut primul pas spre o decizie istorica. Curtea apreciaza ca Romania a incalcat dreptul la libera asociere a clerului din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), prin refuzul inscrierii in registrul asociatiilor a Sindicatului "Pastorul cel Bun", infiintat pe 4 aprilie 2008 de 35 de clerici si mireni. Prin statut, sindicatul avea ca obiectiv "apararea intereselor profesionale, economice, sociale si culturale ale membrilor sai, atat clerici, cat si mireni, in relatiile lor cu ierarhia bisericii si Ministerul Culturii si Cultelor". Sindicatul a solicitat Judecatoriei Craiova acordarea personalitatii juridice si inscrierea acestuia in registrul sindicatelor. Reprezentantul Mitropoliei s-a opus, sustinand ca statutul intern al BOR interzice crearea oricarei forme de asociere fara acordul prealabil al Mitropolitului. Instanta de fond a admis cererea de inscriere a sindicatului, argumentand ca aceasta este compatibila cu legea, iar regulamentul intern al BOR nu il poate interzice, avand in vedere ca preotii si persoanele in cauza sunt toti angajati ai Bisericii si, ca atare, au dreptul de a forma o asociatie pentru a-si apara drepturile. Pe 22 mai 2008, instanta a dispus inscrierea sindicatului "Pastorul cel Bun" in registrul asociatiilor, acordandu-i personalitate juridica. Mitropolia a facut recurs, aratand ca principiile constitutionale de libertate religioasa si autonomia comunitatilor religioase nu pot fi subordonate libertatii de asociere. Pe 11 iulie 2008, Tribunalul Dolj a admis recursul facut de Mitropolia Olteniei, respingand cererea de acordare a personalitatii juridice formulate de Sindicatul "Pastorul cel Bun". Decizia instantei a fost irevocabila. In consecinta, preotii fondatori ai sindicatului s-au adresat CEDO.
Marti - 13, zi nefasta pentru BOR
Intr-o zi de marti, 13 decembrie 2011, cu cinci voturi pentru si doua impotriva, CEDO a considerat ca instantele romane au incalcat articolul 11 din Conventia europeana a drepturilor omului. Curtea spune ca articolul 11 permite statelor sa impuna restrictii privind dreptul la organizare numai in cazul unor membri ai fortelor armate, politiei sau administratiei de stat, si numai cu conditia ca restrictiile sa fie legitime. In Romania, preotii si laicii isi indeplinesc atributiile in cadrul BOR pe baza unor contracte individuale de munca. Salariile lor sunt platite in principal de stat si sunt acoperite de sistemul general de asigurari sociale. Curtea a considerat ca o relatie bazata pe un contract nu poate fi "clericalizata" pana in punctul de a fi exceptata de la toate normele dreptului civil. Prin urmare, Curtea a trebuit sa verifice daca restrictia impusa de stat libertatii de asociere a raspuns unei "necesitati sociale imperioase". Refuzul de a inregistra sindicatul s-a bazat pe legile privind libertatea de asociere si libertatea religioasa, interpretate in lumina Statutului BOR si, prin urmare, au avut o baza legala. Curtea a fost pregatita sa accepte ca refuzul a urmarit scopul legitim de a proteja ordinea publica prin incercarea de a preveni o discrepanta intre lege si practica privind infiintarea unor sindicate pentru angajatii Bisericii. Cu toate acestea, justitia din Romania nu a stabilit ca programul sindicatului este incompatibil cu o "societate democratica", cu atat mai putin ca ar reprezenta o amenintare la adresa democratiei. Criteriile care definesc o "necesitate sociala imperioasa" nu se indeplinesc.
Pozitia BOR, "nenecesara"
intr-o democratie
Examinand recursul Mitropoliei, care se refera doar la necesitatea de a pastra ierarhia Bisericii traditionale, nu s-au luat in considerare repercusiunile contractului de munca asupra relatiei angajator-angajat, distinctia dintre membrii clerici si mireni angajati ai Bisericii sau problema daca normele ecleziastice care interzic calitatea de membru de sindicat sunt compatibile cu reglementarile interne si internationale ce garanteaza dreptul in cauza - probleme de o importanta cruciala in echilibrarea diferitelor interese in joc. Curtea a constatat ca refuzul de a inregistra sindicatul nu s-a bazat pe clauzele din contractele de munca, ci pe dispozitiile Statutului Bisericii. Acesta din urma a intrat in vigoare in 2008, dupa ce angajatii in cauza si-au preluat atributiile in cadrul BOR. Pozitia speciala ocupata de religia ortodoxa in Romania, de care Curtea este constienta, nu poate justifica in sine refuzul de a inregistra sindicatul, avand in vedere faptul ca dreptul angajatilor BOR de a adera la un sindicat a fost deja recunoscut de instante romanesti. In consecinta, in absenta unei necesitati sociale imperioase, o masura atat de radicala precum refuzul de a inregistra sindicatul "este disproportionata in raport cu scopul urmarit" si, prin urmare, "nenecesara" intr-o societate democratica, incalcand art. 11. In temeiul art. 41 (satisfactie echitabila) din Conventie, Curtea a apreciat ca Romania trebuie sa plateasca sindicatului reclamant 10.000 de euro pentru toate capetele de daune. Asa cum spuneam, CEDO a facut primul pas spre decizia finala. In baza art. 43 si 44 din Conventie, in termen de trei luni de la luarea hotararii, partile pot cere trimiterea cazului in fata Marii Camere a CEDO, urmand ca o comisie formata din cinci judecatori sa analizeze daca respectivul caz merita o examinare in continuare. Daca reexaminarea este refuzata, decizia CEDO ramane definitiva in acea zi. Dupa ce ramane definitiva, hotararea este transmisa Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, pentru supervizarea executarii sale. Pana la inchiderea editiei, BOR nu a emis un punct de vedere asupra deciziei CEDO, asa cum anuntase initial.
|
