ZIARUL DE DUMINICA. INTERVIU/ Peter Derer: Solicitarile imense de spatiu au surprins administratia locala total nepregatita
Prof. dr. arh. Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania, sustine de multa vreme ca, pentru uratirea Bucurestilor (dar si a altor orase), de vina este administratia, adica oamenii pe care noi ii alegem. Arhitectii isi fac bine meseria, dar nu ei, ci edilii sunt cei care decid, in general in functie de interese ce contravin colectivitatii. Este responsabilitatea bucurestenilor sa decida daca Bucurestiul vechi merita sau nu pastrat. Cu alte cuvinte, domnia-sa a spus acelasi lucru si Ziarului de Duminica.

- Domnule Peter Derer, ce e nou in sectorul constructiilor?

- Sectorul constructiilor, inclusiv proiectarea de urbanism si arhitectura, a fost in ultimii ani unul dintre cele mai dinamice componente ale economiei romanesti. Institutul National de Statistica a publicat cifre privind fondurile investite, randamentul acestora (cu profituri de pana la 300 la suta) si productia realizata. Anul 2007 a fost un an-record al investitiilor, productiei si profiturilor in constructii si sectoarele conexe. Boom-ul constructiv iesit din comun s-a dovedit a fi cu dus si intors. Asa-numitii dezvoltatori au fost atrasi nu numai de ieftinatatea fortei de munca, dar si de imperfectiunile legale. Reglementarile urbanistice laxe (nepermise in tarile de origine), coruptia ori ignoranta administratiei locale au creat conditii pentru exploatarea maximala a terenurilor, de regula in dauna intereselor generale ori individuale.

- E rau ca s-a construit mult?

- Toate ar fi fost bune daca concretizarea pe teren a recordurilor amintite nu ar fi avut si efecte perverse si anume degradarea peisajului urban si rural. Desfigurarea localitatilor si a teritoriului implica dificultati de constatare si masurare, afectand in final confortul de viata. Pe de-o parte, apar disfunctionalitati, vecinatati inadecvate, abuzuri spatiale, iar pe de alta parte, intervin agresiuni vizuale. Procesul, mocnit pana la descentralizarea eliberarii autorizatiilor de construire, a luat avant dupa 2001, atat in tara, cat mai ales in Bucuresti. In Capitala miza imobiliara, ca urmare a sanselor de specula, a fost infinit mai mare. Solicitarile imense de spatiu (atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ) au surprins administratia locala total nepregatita: consilii generale dezinteresate, lipsa unei strategii, incalcarea PUG-lui etc.

- Cum de nu s-a facut nimic pentru oprirea acestui dezastru?

- Ecou al nemultumirilor crescande ale populatiei, organizatiile neguvernamentale s-au implicat treptat in criticarea a ceea ce au numit dezastrul urbanistic (nu numai din Bucuresti). S-au implicat in demers si asociatiile profesionale ale arhitectilor (mai putin ale urbanistilor). Din pacate, implicarea a fost lipsita de credibilitate din cauza PUZ-urilor derogatorii produse si a complicitatii unor membri cu speculatorii imobiliari.

- Ati lansat o publicatie trimestriala, Observatorul urban. Cu ce scop?

- In acest context, dupa incercari nefinalizate in Alianta Nationala a Uniunilor de Creatie, s-a constituit pe langa UAR un Observator Urban. Principalul obiectiv este de a monitoriza productia de arhitectura, constructii si urbanism, cu intentia de a contribui la reducerea derapajelor si la cresterea calitatii acesteia. Rezultatele monitorizarii sunt facute publice printr-un buletin informativ si pe internet.

- Ati ajuns la vreo concluzie in legatura cu desfigurarea peisajului urban?

- Din constatarile provizorii (datorate unei prea scurte perioade de observare) se pot schita cateva concluzii. Ocolirea sau coruperea legilor si regulilor s-a repercutat asupra drepturilor generale de folosire a spatiului, a afectat mediul (prin demolari, defrisari, consum de energie, productie de deseuri etc.), dar si prin exploatarea suplimentara a resurselor de materiale de constructii. Dar, probabil, efectul cel mai grav consta in desfigurarea peisajului urban si rural. Uratirea a destule locuri, disparitia multor martori ai istoriei, afectarea atmosferei caracteristice sunt de natura sa reduca sansele de crestere a industriei turistice. Este si cazul Capitalei, in opozitie cu trendul din alte tari, unde aceasta relativ recenta ramura a economiei are o contributie importanta la PIB.

Sursa: zf.ro