Senatorul Nicolae MOHANU a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Pesticidele din alimente - ce mancam? Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Din ce in ce mai des ne intrebam astazi, ce mancam? Ce cantitate de reziduuri de pesticide consumam la fiecare masa? Micii producatori ce se lupta sa patrunda pentru a-si desface marfa in marile magazine, se plang de conditiile dure impuse de acestia. Practic, aceste conditii se indreapta si impotriva consumatorilor, micii producatori considerandu-se obligati sa foloseasca agenti chimici, ingraseminte sau stimulatori chimici de crestere, atat ca sa le fereasca de daunatori dar, mai ales, pentru a atinge standardele impuse de catre comercianti.
In fiecare an, tarile membre UE trebuie sa comunice catre Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara rezultatele controalelor oficiale anuale privind reziduurile de pesticide din alimente. Conform celui mai recent raport al Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (EFSA), reziduurile de pesticide din alimente raman la un nivel de peste 97% pentru al treilea an consecutiv, un nivel destul de ridicat. In cadrul programului national s-a descoperit ca 97,5% din mostrele analizate contin reziduuri de pesticide in limitele legale ale UE, dar la nivelul maxim admis. In cazul alimentelor organice, nivelul de reziduuri de pesticide era sub cel de la produsele non-organice (0,5% comparativ cu 2,6%). In cazul alimentelor importate, rata era si de pana la patru ori mai mare comparativ cu alimentele de la producatorii nationali (3,7% comparativ cu 0,9%). Rezultatele programului au aratat ca 98,1% din mostrele analizate au un continut de reziduuri in limitele admise de lege, din acestea 53,4% nu au nicio urma de reziduuri. Alimentele cu cel mai mare continut de reziduuri sunt spanacul (6,5%), fasolea verde (4,1%), portocale (2,5%), castraveti (2,1%) si orezul (2%). La polul opus sunt faina (0,3%) si cartofii (0,6%). Informatiile provin din al cincilea raport anual privind reziduurile de pesticide din mancare, la nivelul statelor membre UE.
Desi, in urma datelor prezentate in raport, se constata ca nu exista un pericol iminent pentru sanatatea cetatenilor, totusi, trebuie avute in vedere valorile maxime admise costatate pentru mai multi ani la rand, cat si existenta unor pesticide interzise de a fi folosite de foarte mult timp.
Tinand cont de cele prezentate mai sus, consider ca trebuie acordata o mai mare atentie asupra produselor importate, cerintelor marilor retaileri impuse producatorilor autohtoni si sustinerea celor din urma in cresterea si comercializarea unor produse obtinute in modul de productie biologic, cu utilizarea cat mai diminuata a produselor fitosanitare de sinteza, avand ca rezultat diminuarea riscurilor asociate cu aceste produse pentru sanatatea oamenilor.