Senatorul Alexandru Cordos a sustinut in plenul Senatului din 5 noiembrie 2013 o declaratie politica cu titlul: "Reducerea contributiilor sociale in sprijinul mediului de afaceri romanesc", pe care o puteti citi in continuare.

Reducerea contributiilor de asigurari sociale (C.A.S.) din 2014 ar avea implicatii productive si ar fi o gura de oxigen pentru economie in conditiile in care impozitarea muncii este cea mai importanta povara cu care se confrunta intreprinzatorii.
Tinand cont de importanta veniturilor din contributiile sociale obligatorii, principala sursa de venit la bugetul consolidat, trebuie mai intai sa intelegem ce avem in prezent, ce nu functioneaza si de ce. Apoi, putem discuta daca si despre cat de mult pot scadea contributiile sociale.
Componentele sistemului actual ce ingreuneaza efectuarea platilor sunt valorile procentuale mari ale contributiilor platite de angajat si angajator si existenta situatiei in care angajatorul nu plateste contributiile.
Din pacate s-au creat nenumarate cai de ocolire a obligativitatii acestor contributii. Unele dintre aceste cai au fost inchise, pentru ca s-a abuzat prea mult de ele - asa cum a fost cazul cu microintreprinderile. Altele au fost ingreunate, odata cu introducerea definitiei pentru activitatile dependente.
O alta caracteristica negativa este numarul mare de contracte de munca cu salarii egale cu minimul pe economie, cu contributiile reduse prin stabilirea prin contract a unui timp partial de lucru de 2 - 4 ore pe zi, situatie in care evaziunea din munca la negru ajunge la peste 30 miliarde de lei, conform Consiliului Fiscal.
Un sistem reformat cu o schema de functionare mult mai simpla ar rezolva principalele probleme, in special la extreme, pentru ca reduce semnificativ sarcina fiscala in cazul salariilor mici (prin reducerea semnificativa a bazei), acolo unde este cea mai mare parte a muncii la negru, dar si pentru ca ar face acceptabila sarcina fiscala in cazul veniturilor mari prin plafonarea bazei de calcul.
Salariul minim va creste la 850 lei de la 1 ianuarie si la 900 lei de la 1 iulie, nefiind o crestere egala, ci tintita pe anumite categorii, cum ar fi medicii rezidenti si profesorii debutanti, categorii unde trebuie sa luam clar decizii de crestere.
O scadere de 5% din al doilea semestru al anului 2014, cu obligatia guvernului de a identifica pana la 1 iulie resursele necesare pentru un impact bugetar neutru, este un angajament politic asumat de guvern si de USL.
In esenta, astfel de masuri care avantajeaza economia afecteaza, la prima vedere, bugetul statului. Insa, daca vom cauta doar acele masuri care nu afecteaza bugetul statului, atunci trebuie sa ne fie clar ca acestea nu vor avea nici potentialul de a stimula relansarea economica si nici pe acela de a sprijini mediul de afaceri.
Stimati colegi senatori, in planul politicilor fiscal-bugetare, problema esentiala este sa nu se forteze cresterea veniturilor prin masuri fiscale pe care economia sa le penalizeze, in continuare, prin alunecarea activitatii economice catre economia subterana sau prin contractarea efectiva a sferei economice productive. Aceasta solicita insa rearanjarea prioritatilor si regandirea unor cheltuieli in structura bugetara, ceea ce se intampla, de fapt, in aceasta perioada.