Senatorul Florin Constantinescu a sustinut o declaratie politica intitulata: Noua criza si impactul asupra Romaniei

Suntem in fata unul nou val al crizei economice si financiare care a lovit deja mai multe state europene. Acest nou val nu reprezinta o criza a bancilor, ci o criza a datoriilor, ceea ce ar insemna falimentul unor tari.
Pe fundalul nemultumirilor colective acumulate in timp, criza datoriilor conduce la o criza sociala incomensurabila. Analistii economici din intreaga Europa avertizeaza ca aceasta criza a datoriilor va provoca anul viitor o adevarata prabusire economica si financiara insotita de tulburari sociale semnificative, asa cum am vazut ca s-a intamplat in Grecia. Lucru care trebuie sa dea de gandit tuturor! Asistam cu o oarecare neputinta la dorinta unor tari de a iesi din Uniunea Europeana, cum ar fi Marea Britanie, care, in mai putin de trei luni ar putea decide iesirea din UE. Asistam cu o oarecare indiferenta la tensiunile sociale din tari europene. Ideea fundamentala care a dus la formarea Uniunii, unitatea, este neputincioasa in fata tumulturilor socio-economice prin care trec anumite state europene.
Criza sociala se face deja simtita in state cu o anumita vechime in cadrul Uniunii. Rata somajului a inregistrat valori destul de mari in Spania (peste 20% si 45% in randul tinerilor), in Grecia (15% si 38% in randul tinerilor), Irlanda (14%), Portugalia (12%). Statele membre sunt nevoite sa conlucreze pentru gasirea unor solutii viabile. Separat, dar si impreuna!
Nu trebuie sa mai lasam loc populismelor de orice natura ar fi ele. In locul acestora, puterea trebuie sa vina cu strategii clare de iesire din criza, trebuie sa vina cu planuri concrete. In acelasi timp, Romania nu mai trebuie sa se imprumute.
Am vazut ce se intampla cu investitorii. Este un semnal mare de alarma, si, in mod firesc nici premierul si nici presedintele tarii nu ar trebui sa se grabeasca sa afirme ca alte investitii ar putea parasi Romania. Nu vii cu asemenea declaratii intr-o tara care are nevoie ca de aer de investitii! Plecarea finlandezilor de la Nokia, relocarile facute de Colgate-Palmolive sau Kraft Foods sunt indiciile care ne arata ca al doilea val al crizei s-a abatut peste Romania. Nimeni nu vrea ca aceste probleme din economia interna sa se transforme in probleme sociale. Sunt convins ca nici puterea nu-si doreste asa ceva! Dar, pentru ca aceste lucruri sa nu se mai intample, este vital sa venim cu solutii.
Care ar fi situatia Romaniei in acest moment? Moneda unica europeana a atins noi maxime in raport cu leul, ceea ce inseamna ca ceva nu este in regula cu economia romaneasca. Indicele principal al Bursei de Valori Bucuresti a scazut cu mai mult de 20% in ultimele trei luni, atingand la finalul lunii septembrie noi minime. La fel si leul, care, atingea la finele lunii septembrie la cursul oficial al BNR, un nou minim al anului 2011 in raport cu euro: de 4,3533. In trimestrul doi al acestui an exporturile romanesti au cazut cu 2,92%. Mai mult decat atat, un grup de state bogate din UE condus de Franta, Olanda si Marea Britanie vrea scaderea substantiala a fondurilor de 2,9 miliarde euro pe care Comisia Europeana ar trebui sa le suporte dupa reducerea de la 15% la 5% a cofinantarii care revine Romaniei si altor cinci state membre pentru proiectele finantate cu bani europeni. Argumentul principal al acestor tari, contribuabili neti la bugetul Uniunii, este temerea privind impactul pe care aceste cheltuieli le-ar avea asupra propriilor finante.
Una peste alta, situatia trebuie sa dea de gandit intregii clase poltice. Romania va avea anul viitor o datorie publica de 235 de miliarde de lei, ceea ce inseamna 56 de miliarde de euro. Vorbim de toate imprumuturile Guvernului, firmelor, ministerelor sau ale primariilor. Numai ca, din cauza imprumuturilor care se fac pentru plata creantelor, suma creste de la un an la altul, dobanda - de la o zi la alta. Trebuie sa intelegem odata pentru totdeauna ca nu se poate trai din imprumuturi, ca nu se pot face plati din imprumuturi. Trebuie sa producem ca sa ne putem achita datoriile. Ori, daca ii gonim pe investitori, daca nu-I incurajam sa ramana in Romania, cum sa producem?
Șeful delegatiei FMI, Jeffrey Franks, a anuntat la finalul saptamanii trecute ca s-a redus estimarea de crestere economica pentru 2012 la jumatate. Concret, vom avea o crestere economica sub asteptari, o reducere a cresterii PIB de la 4% la 2%. Pentru cetateanul de rand, acest lucru s-ar traduce prin reducerea cheltuielilor, cresteri de taxe, deci, o noua austeritate. Deficitul bugetar va fi intre 1 si 1,5% din PIB, iar pentru reducerea acestui deficit Guvernul a maximizat veniturile din accize.
Prin urmare, anul 2012 va incepe cu un nou val de scumpiri. Energia electrica, taxa auto, tutunul, alcoolul, carburantii sunt primele care vor avea un pret mult mai ridicat incepand cu 1 ianuarie. Ca un tavalug, dupa aceste scumpiri, vor urma altele, cele mai dureroase fiind la alimente, fapt ce va afecta direct nivelul de trai. Iar aceste scumpiri vor veni in contextul in care romanii vor avea acelasi salariu, si, in cel mai nefericit caz, unii nu vor mai avea venituri.
Puterea portocalie trebuie sa inteleaga odata pentru totdeauna ca romanii nu pot duce in spate niste saci mai grei decat greutatea lor.
Scaderea taxelor si impozitelor ar impulsiona investitorii sa ramana in tara si ar atrage noi investitii. In acelasi timp, ar exista si resursele necesare pentru programele sociale si cele de stimulare a economiei, si ar curata mediul de afaceri de legaturile nefaste dintre politicieni si companiile de stat. Puterea trebuie sa inteleaga ca fara strategii pe termen lung si fara un program economic responsabil si coerent, nu vor exista solutii economice viabile.
Dilemele si tensiunile, convulsiile economice si sociale din cadrul Uniunii Europene obliga Romania sa dovedeasca faptul ca isi merita locul in marea familie europeana. Nu prin actiuni heirupiste sau declaratii inflacarate, lipsite de substata, ci prin responsabilitate si solidaritate, prin actiuni si politici socio-economice care sa ne priveze de o situatie critica, ce ar putea conduce la tensiuni sociale sau ar putea pune in pericol statutul de membru cu drepturi depline al UE.