Romania Libera informeaza: "Autostrazile: 1 kilometru inainte, 1 kilometru inapoi.
Infrastructura. In prezent se afla in constructie efectiva 120 de km de autostrada, in timp ce au fost reziliati 130 km in ultimii ani".
Ministerul Transporturilor a decis sa rezilieze contractul pentru autostrada Cernavoda-Medgidia. Romania a ajuns in situatia in care lungimea proiectelor reziliate o depaseste pe cea a autostrazilor in constructie.
Guvernele Romaniei de dupa 2005 au reusit o performanta de neegalat, anume rezilierea contractelor de construire sau concesiune a 271 kilometri de autostrada, in conditiile in care in aceeasi perioada s-au construit doar pe jumatate.
Contractul semnat cu firma COLAS, parte a gigantului francez Bouygues (5,6 miliarde euro cifra de afaceri anul trecut) pentru autostrada Cernavoda-Medgidia, cu o lungime de 20 de km, tocmai a fost reziliat ieri de ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Astfel autostrada despre care anul trecut ministrul Transporturilor spunea ca va duce din acest sezon romanii spre Litoral intra pe o lista mai lunga de proiecte reziliate ce mai include Bucuresti-Brasov, 173 km (concesiune reziliata in 2005), Comarnic-Brasov, 55 km (concesiune stopata in 2010), centura Sibiu 23 km (intrerupt in 2007). Dupa 2005 s-au deschis doar vreo 100 Stopartakm, adica Drajna-Fetesti (33 km), centurile Sibiu si
Pitesti, precum si Turda-Gilau (50 km).

Cernavoda-Medgidia, un studiu imposibil de respectat

Spre deosebire de contractele semnate pe legea achizitiilor publice, contractul pentru aceasta autostrada a fost semnat pe baza regulilor FIDIC (Federatia Internationala a Inginerilor in Consultanta).
Daca forma primului tip de contracte este impusa de stat, adica de cel care plateste, in contractele FIDIC partile au drepturi si obligatii foarte bine precizate, iar fiecare greseala sau neseriozitate a unei parti este prilej pentru cealalta parte de a cere daune. In absenta refuzului de plata a daunelor contractul se reziliaza, iar procedura de judecata in fata unei instante internationale poate dura ani buni. Firmele straine obisnuite sa lucreze pe astfel de contracte detin specialisti buni in formularea de pretentii si in vanarea de greseli din partea companiei de stat, in timp ce aceasta duce lipsa lor.
Intrata intr-un contract de acest tip Ministerul Transporturilor trebuia sa respecte punct si virgula prevederile contractuale, ceea ce nu s-a intamplat. Studiul de fezabilitate s-a aratat a fi facut pe un traseu gresit, ce include vestigii arheologice, Consiliul Judetean Constanta a refuzat constant emiterea certificatului de urbanism, iar exproprierile ce picau in sarcina firmei de avocati Bostina nu au fost incheiate.
Firma COLAS a colaborat pana la un punct cu compania de autostrazi predand acesteia un nou studiu de fezabilitate, lucrand pe terenuri inchiriate din banii ei, dupa care a prezentat nota de plata, respectiv 16 milioane de euro in plus la factura, potrivit declaratiilor facute ieri de ministrul Anca Boagiu. Suma ar reprezenta 10% din valoarea licitata a contractului, de 635 milioane lei, adica maximum admis in cazul unui contract tip FIDIC. Paradoxal, Anca Boagiu, sefa unui minister care a acordat in trecut regilor asfaltului majorari si de 50% a valorilor contractuale pe motive din cele mai ridicole, in cazul de fata a vrut sa dea un exemplu altor constructori si a refuzat cresterea de valoare.
"Este momentul in care trebuie sa se inteleaga, o data pentru totdeauna, ca Romania nu este tara nimanui. Nu este loc in care constructorii au libertatea sa nu isi onoreze obligatiile, bazandu-se pe o clementa dusa pana la infinit din partea autoritatilor", a spus ieri Boagiu. Daca partile nu se vor intelege la negocierile ce vor urma si in care se asteapta sa se stabileasca cat si cine cui plateste, Romania va ajunge in fata unei instante internationale de arbitraj. Daca firmei COLAS i se va da dreptate si sunt multi care spun ca va avea castig de cauza COLAS, "exemplul" dat de Boagiu ar putea costa contribuabilii zeci de milioane de euro.

Buni de plata la centura Sibiu

Inainte de a fi terminata, a existat un contract reziliat in 2007 de catre Compania de Autostrazi cu firma italiana Todini (participanta la consortiul FAT Federici, Astaldi si Todini care au peticit autostrada Bucuresti-Pitesti in 2000). Si in cazul centurii Sibiu a fost vorba de modificari aduse proiectului, justificate prin nevoia ca viteza de deplasare a vehiculelor pe autostrada sa fie mai mare. Modificarile aduse proiectului dupa ce italienii prezentasera oferta lor ferma de pret, presupuneau exproprieri suplimentare si un pret mai mare. Deoarece compania de autostrazi le-a refuzat majorarea, italienii au invocat absenta terenurilor gata expropriate si a proiectului modificat corespunzator si au reziliat contractul.
Negocierile ulterioare desfasurate timp de cateva luni au esuat iar Todini s-a adresat unei instante internationale de arbitraj. Intr-o prima pronuntare aceasta instanta a dat dreptate firmei Todini, in sensul ca Romania trebuie sa plateasca acesteia 17 milioane de euro. Decizia a fost insa contestata atat de Todini, care a considerat suma prea mica, cat si de compania de autostrazi. In loc sa coste 60 milioane de euro, cat era oferta initiala a firmei Todini, centura Sibiu s-a apropiat ca pret de 100 milioane de euro si a fost gata cu o intarziere de trei ani. Destinul centurii Sibiu, adica un pret mai mare si o intarziere considerabila in lucrari, ar putea avea si ultimul tronson de autostrada necesar conectarii Capitalei de Marea Neagra, anume Cernavoda-Medgidia. Boagiu promite insa ca noua licitatie pentru cei 20 de km va avea loc in mai, iar lucrarile vor incepe cu o alta firma pana la finele acestui an, in valoare de 224 milioane euro.

Reziliata in 2005: Concesiune Bucuresti-Brasov;
Intrerupta in 2007: Construire Centura Sibiu;
Stopata in 2010: Concesiune Comarnic-Brasov;
Reziliata in 2011: Construire Cernavoda-Medgidia.