Conducerea Companiei de Autostrazi nu a reusit sa finalizeze ultimul troson al autostrazii Bucuresti-Constanta. In schimb, doreste prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la frontiera cu Bulgaria, de unde vecinii din sud sa o continue la Varna.
Fiecare ministru al Transporturilor are o sensibilitate aparte fata de circumscriptia din care provine. Niciunul nu isi recunoaste sensibilitatea si promoveaza proiectul unei anumite autostrazi in numele cererii de trafic care ar exista pe ruta respectiva.
Brasoveanul Ludovic Orban impanzise Transilvania de drumuri expres (foarte asemanatoare autostrazilor), vranceanul Miron Mitrea visa la o autostrada care sa strabata Moldova pe ruta Bucuresti, Focsani, Iasi, Suceava, iar craioveanul Radu Berceanu sustinea ideea unei autostrazi dinspre Bucuresti spre Craiova. Mai recent, Anca Boagiu, actualul ministru al Transporturilor, doreste prelungirea autostrazii neterminate Bucuresti-Constanta pana la granita cu Bulgaria. Aceasta in conditiile in care niciunul dintre ei nu a reusit sa gaseasca solutia pentru proiecte mult mai importante, cum ar fi cel al autostrazii Pitesti-Sibiu.Sau macar terminarea celei de-a doua autostrazi pana la Constanta.

Autostrada o ia inaintea datelor de trafic

Desi nu au fost publicate rezultatele studiului curent de trafic la care lucreaza in prezent CESTRIN (institut de cercetare in transporturi) si care va arata evolutia pe ultimii 5 ani si tendintele miscarii marfurilor si persoanelor pe infrastructura rutiera, conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a decis prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la granita. Liviu Costache, director general al CNADNR afirma ca in urma cu o saptamana a obtinut avizul Comisiei Trans European Motorway Network pentru includerea segmentului Constanta-Mangalia-Varna in coridorul IV pan-european de transport care este finantat din fondurile structurale ale UE. "Includerea tronsonului este foarte importanta deoarece degeaba faceam autostrada pana la Constanta, iar aglomeratia incepea dupa Eforie Nord", spune directorul general CNADNR.
In plus, prelungirea autostrazii pana la frontiera are rolul de a readuce traficul pe culoarul IV de pe proiectul concurent dezvoltat de vecinii de la sud, anume autostrada Sofia-Varna, paralela cu Dunarea. Anul viitor va fi demarat studiul de fezabilitate al autostrazii Constanta-Mangalia-Vama Veche, precum si licitatia de selectie a constructorului, si va fi obtinut acordul UE asupra proiectului. Cel mai probabil lucrarile vor demara la inceputul anului 2012, spune Liviu Costache.Dupa ce va fi construita, traficul pe autostrada va ajunge pana la Burgas pe tronsonul Varna-Burgas construit de bulgari. Banii pentru autostrada de granitaar putea veni partial de la Comisia Europeana prin fonduri structurale de la Banca de Cooperare si Dezvoltare a Marii Negre sau din alte surse care urmeaza sa fie analizate, spune directorul general.
Pitesti-Sibiu, fara solutie de cinci ani
Introducerea unei noi autostrazi in proiectele existente in conditiile in care Ministerul Transporturilor nu are solutii de finantare nici pentru cele actuale este o ciudatenie. Problema cea mai mare a coridorului IV este autostrada Pitesti-Sibiu, tronson extrem de important pentru continuitatea coridorului, si a carui realizare este foarte scumpa. Traseul acesteia cuprinde zone in care trebuie adoptate solutii constructive speciale ca urmare a alunecarilor de teren. Potrivit unei declaratii recente a ministrului Anca Boagiu, sunt cautate "oportunitati de finantare" pentru tronson. Cautarile Transporturilor nu sunt noi, toti ministrii din ultimii ani au avut astfel de cautari care dureaza de cel putin cinci ani. Estimari guvernamentale de acum doi ani aratau ca numai construirea celor 120 de kilometri dintre Pitesti si Sibiu va costa aproximativ 3 miliarde de euro. Realizarea a 700 de kilometri de autostrada intre Nadlac si Constanta, fara a socoti tronsonul mentionat mai sus, ar mai presupune alocatii totale de 3,5 miliarde de euro, la un pret de 5 milioane euro pe kilometru. Un sfert din bani vor trebui pusi de Romania, adica aproape 900 de milioane de euro, fara a mai vorbi de cheltuieli neeligibile precum, taxe, exproprieri, TVA, mutari utilitati. Aceste cheltuieli neeligibile pot dubla necesarul alocatiei de la bugetul de stat, dupa cum spunea fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu. Presupunand ca terminarea coridorului va avea loc in urmatorii trei ani, vor trebui alocati anual de la buget intre 300 si 600 de milioane de euro, numai pe Coridorul IV, fara a vorbi de tronsonul Pitesi-Sibiu, de continuarea autostrazii Transilvania, de intretinerea drumurilor nationale, de reparatii capitale ale acestora sau de plata datoriilor catre constructori, care atinge in prezent nivelul de 1,4 miliarde lei. Inca un proiect care va greva anual bugetul de stat cu 50-100 de milioane de euro este de aceea discutabil, in absenta unui plan national de autostrazi pe termen lung, fundamentat financiar corespunzator.