Reporterii Pro TV au facut un reportaj inedit despre decaderea industriei romanesti in ultimii 20 de ani. Putei citi in continuare reportajul scris de Alex Dima, Cristian Corchis, Gabriel Anghelescu - reporteri PRO TV.
'In ultimii 20 ani, aproape toata industria a fost pusa la pamant: fabrici, uzine, centre de cercetare, combinate, locuri pe care nimeni nu a fost in stare sa le mentina in picioare. Un reportaj din seria "Romania, te iubesc", de la PRO TV
Combinatul Siderurgic "Victoria" Calan a fost de mult infrant. Prin ruinele lui scormonesc sute de "talibani" - cum au fost porecliti cautatorii de fier vechi. Talibanii nu fura, ci fac ecologizare printre ruinele ramase in urma firmelor specializate in demolari. De ani de zile, aici doar se distruge. Ne oprim langa un turn de racire al CET-ului. Inauntru nu mai este nimic: s-a sapat si in pilonii de rezistenta, apoi au venit "talibanii". "Prima data m-am urcat pana sus si taiam si coboram cu fiecare tronson de scara. Pana la ultimul nivel... cam timp de o saptamana. Scoteam cam 150-200 de kg. Atat avea o scara", povesteste un cautator de fier.
In 1869 s-a inceput constructia primului furnal la Calan. Cladirile din acea perioada ar trebui trecute in patrimoniul national, dar acum se aduna caramida din ele. In 1916, la Calan erau angajati 1.116 oameni. La inceputul anilor ‘90, combinatul se intindea pe 200 de hectare, avea peste 6.000 de oameni si producea fonta. In 1998, a fost scos la privatizare si divizat in 12 societati. Rand pe rand au intrat in faliment.
"A fost o treaba inspaimantatoare... Jaf, jaf cu cartile pe masa, frate", spune Adrian Iovanesc, primarul Calanului. Austrieci, nemti, sauditi, sarbi, turci, romani. Toti au venit aici cu promisiunea ca vor salva combinatul. Ii interesa insa doar fierul vechi. Din colosul "Victoria" mai functioneaza doar doua societati, cu nici 70 de angajati. Am intrat intr-una din cele trei hale ramase in picioare cu directorul societatii si liderul sindical. In toata hala - un singur muncitor, asistat de o doamna. Pare straniu, dar se lucreaza in doua schimburi: dimineata - muncitorul pe care l-am vazut, dupa-amiaza - alti doi muncitori. Utilajele din hala sunt mana cereasca pentru hotii de fier vechi, asa ca hala e tot timpul sub asediu. Muncitorii au captusit geamurile cu table. "Ei iau pietre din alea de pe calea ferata si ne bombardeaza, uitati. Sparg geamurile ca sa patrunda... si ca si chestie de amenintare. Patrund cate 10, 15. Haite...", explica Nicu Stanciu, liderul de sindicat.
Culmea, centrul de fier vechi e chiar in incinta combinatului.

Calarasi: cum au fost devorate 2 miliarde de dolari

Combinatul siderurgic de la Calarasi a fost construit pe o suprafata de 700 de ha. Pe 500 nu mai e nimic. Maldare de beton, fiare contorsionate si cainii care urla a pustiu.
Combinatul a fost visul lui Ceausescu. Aproape doua miliarde de dolari s-au investit aici inainte de revolutie, pentru a produce sina de cale ferata. In 1989, 90% din combinat era finalizat. "Tot ce era aici era nou si urma, cu o investitie minima, sa se puna in functiune sau, ma rog, macar daca erau valorificate ca si utilaj si nu ca fier vechi. Dar a fost pur si simplu devorat", spune Georgeta Carjila, contabil Siderca si lider sindical peste ce a mai ramas din sindicat. Societatea e in faliment si mai are 34 de angajati.
La inceputul anilor ‘90, Combinatul Siderca a inceput sa acumuleze datorii uriase. Cu toate acestea, statul a continuat sa investeasca in el: 65 de milioane de dolari pentru productia de cale ferata. Cum CFR-ul intra si el in declin, combinatul nu a mai avut clienti. In 1999 Siderca intra in lichidare. Inchis, combinatul manca 8 miliarde de lei vechi pe luna, doar pentru intretinere. Asa ca se trece la privatizare.
Partea functionala a combinatului este vanduta in 2003, cu mare pompa, unei firme din Italia cu aproape 20 de milioane de dolari. Presa vremii reclama atunci faptul ca a fost o afacere paguboasa pentru stat, pretul obtinut fiind mult mai mic decat valoarea activelor vandute.
Aproape tot ce a mai ramas neprivatizat din vechiul combinat a fost taiat de firma "Lemtrans", a lui Contantin Bercaru. Cum a ajuns Bercaru, fost ofiter de securitate, sa taie la Calarasi? Povesteste chiar el: "Geominul, in ‘95-‘97, la rugamintile mele, a livrat carbune coxificabil la Siderca. Mi s-a facut mila, daca vreti... Eram intr-o relatie buna, o relatie normala, fireasca, cu directorul, cu conducerea Siderca de la data respectiva. Ei, stiind ca am relatie buna la Geomin, m-au rugat sa discut cu Geomin sa le livreze lor carbune". Conform Geomin, a rezultat o datorie a combinatului de circa 10 milioane de dolari. Bercaru preia creanta de la Geomin, infiinteaza "Lemtrans" si se angajeaza sa recupereze datoria de la Siderca. In 2002, Tribunalul Calarasi da castig de cauza firmei lui Bercaru, iar Siderca este somata sa achite datoria: 10 milioane de dolari plus o dobanda, acumulata in 4 ani, de 22 de milioane de dolari. Cum Siderca nu are de unde sa dea banii, Bercaru preia combinatul si incepe sa taie.

S-au taiat utilaje "nepipaite"

Cladiri intregi au fost puse la pamant. "Inchipuiti-va ca toate resturile astea pe care le vedeti dvs., in momentul in care s-a inceput taierea erau nepipaite. Ele erau doar aduse, asamblate de antreprenori si urmau sa fie puse in functiune", povestesc ultimii muncitori ai combinatului.
Bercaru spune ca, din fierul vechi, a scos 3 milioane de dolari si a investit totul in combinat. "Poftiti investitia: au reparat niste geamuri pe afara, au mai pus niste geamuri si au pus niste usi de termopan acolo. Si asta este investitia", spun oamenii locului. Intram intr-o hala uriasa, fara utilaje, ajunsa un fel de sera: "Stii ce e asta? E o canepa indiana. Canabis. Pai trebuie sa anuntam pe domnul Bercaru ca are productie aici si sa vina sa recolteze. E din familia aia... daca mancam o frunza poate chiar vedem investitia aici".
In 2006, prin alt ordin judecatoresc, se intrerupe executarea facuta de Lemtrans in combinat. Reprezentantii Siderca spun ca, de fapt, datoria combinatului catre Geomin era nu de 10 milioane de dolari, ci de doar 50.000 - un comision pentru livrarea carbunelui, restul banilor fiind datorie la stat. Toata aceasta nenorociere, de la 50.000 de dolari. Este incredibil dar asa pare sa fie. In multe documente oficiale se arata acest lucru si faptul ca decizia Tribunalului Calarasi din 2002, prin care s-a executat Siderca, a fost ilegala, iar fierul s-a vandut la preturi derizorii. Constantin Bercaru si Geomin, aflat un etaj mai jos, sub firma lui Bercaru, sustin cu acte ca tot ce au facut la Siderca este legal.

Tractorul Brasov, lichidat de trei de Gheorghe

In anii de glorie, la Brasov se fabrica un tractor la fiecare 9 minute, intr-o uzina cu 25.000 de angajati. Tractorul Brasov exporta in peste 50 de tari, din Brazilia pana in China. Dar majoritatea halelor au fost puse la pamant si vandute la fier vechi, iar altele urmeaza. In locul Tractorului se va construi un cartier rezidential cu peste 6.000 de apartamente si 200 de magazine.
La inceputul anilor ‘90, uzina acumuleaza datorii uriase catre diversi furnizori. In loc sa gaseasca solutii, politicienii de la Bucuresti, aceiasi pe care ii avem si astazi, se certau intre ei si blocau sedintele de guvern. Uzina producea doar 8 tractoare pe luna si avea datorii de peste 200 de milioane de euro. In imaginile acelor vremuri pe scena apar: Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu, Adrian Nastase, Gabriel Oprea si multi altii, politicienii care cautau si inca mai cauta solutii pentru noi toti. Gheorghe Apostu, lider sindical pana in 2007, cand s-a inchis uzina, face o sinteza: "Meritul deosebit pentru lichidare il au trei de Gheorghe: Gheorghe Flutur, Gheorghe Barbu, Gheorghe Pogea".
Intram in fostul laborator central de control si cercetare. Pe perete a ramas un calendar din 2001. Cam de atunci n-au mai fost muncitori: i-au trimis acasa si ei au lasat atelierele cum erau. Au ramas in urma lor filme, ziare, documente, o periuta de dinti, schite. Parca suntem intr-un film de Hollywood in care specia umana a disparut.

Din 14 combinate a mai ramas unu

Si Siderurgica Hunedoara are o poveste trista. Pana in 1999, combinatul a acumulat datorii. Director in acea perioada era Gheorghe Pogea, viitor ministru de finante in guvernul Boc. Sub conducerea lui s-a oprit fluxul tehnologic, iar societatea a fost divizata. In cele din urma, combinatul a fost cumparat de indienii de la Mittal. Un intreg colos intins pe jumatate din Hunedoara vandut cu doar un milion de dolari. Noii patroni au taiat tot ce nu le-a trebuit, iar de curatenie se ocupa acum statul roman. Asa a fost prevazut in contract.
La Bucuresti, Uzina Republica a fost infiintata in 1938 de Nicolae Malaxa, si a exportat teava in toata lumea. In ‘90 a intrat in declin, iar in 2003 a fost vanduta unor rusi care, dupa ce au vandut o parte din uzina la fier vechi, au plecat, iar fabrica a intrat in faliment. Terenul Republicii este scos acum la vanzare: valoreaza circa 35 milioane de euro, insa datoria e de 60 de milioane.
Din 14 combinate siderurgice, cate avea Romania, doar la Galati se mai lucreaza. Conducerea combinatului nu a vrut sa ne permita accesul inauntru, pe motiv ca acum se fac modernizari. "Pai, a inceput sa se taie. Otelaria, deja se taie din ea", spune un muncitor. '