Deficitul comercial pe anul trecut, care s-a adancit la valoarea de 44,4% comparativ cu 2006, s-ar putea majora anul acesta si din cauza ca productia romaneasca de textile, care se indreapta preponderent spre export, ar putea scadea cu 15%. Sansa textilistilor ar putea fi accesarea fondurilor structurale, care le-ar aduce bani pentru retehnologizare si cresterea productivitatii.
In 2007, productia industriala de textile din Romania a ajuns la valoarea de 9,38 miliarde de lei, in scadere cu circa 12% fata de 2006, si isi va mentine acelasi ritm descendent in 2008, cand va inregistra o reducere cu 10-15%, asa reiese dintr-un comunicat al Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). Astfel, anul trecut a fost inregistrata o scadere semnificativa a productiei industriale de textile, cu circa 12% comparativ cu 2006. De doi ani exista acelasi trend descrescator al productiei industriale si, din pacate, se va intampla acelasi lucru si in 2008. De asemenea, exportul a scazut in 2007 cu 4%, avand o scadere mai accentuata pe segmentul productiei de imbracaminte de 9%. Cu toate acestea, incepand cu 2009, piata ar putea reajunge la un nivel de echilibru, fara a mai inregistra scaderi. In aceste conditii, sunt in derulare cateva proiecte la nivel de patronat pentru a sprijini intreprinzatorii romani care activeaza in industria textila. In primul rand, este nevoie de foarte multa instruire pentru firmele din domeniu, atat la nivel de management, cat si la nivel de angajati. Exista un proiect prin care se incearca aducerea de finantari din UE pentru instruirea personalului si cresterea productivitatii firmelor.
Aderarea la UE a schimbat datele in industria textilistilor
Dan Octavian, directorul executiv al Federatiei Patronilor Bihor, ne-a declarat ca, pentru industria textila, ca si pentru intreaga industrie usoara din judetul Bihor, aderarea Romaniei la UE a adus unele avantaje: a transformat piata europeana in una intracomunitara; importurile nu au mai fost urmate de blocarea TVA de catre Fisc; s-a diminuat valoarea lichiditatilor blocate din cauza TVA; rapiditatea transporturilor catre destinatarii din UE, datorita eliminarii filtrului vamal care intarzia mult livrarile de produse; eliminarea unor costuri extra-contabile generate de procedurile vamale (pe romaneste eliminarea spagii - n.n). "De asemenea, sunt si dezavantaje: libera circulatie a fortei de munca a acutizat criza de personal calificat pe piata; cresterea salariilor neprecedata de cresterea productivitatii; cresterea costurilor pe unitate de produs; fluctuatiile alarmante ale cursului de schimb. Nu trebuie uitata nici presiunea tot mai mare pe piata din partea tarilor asiatice, care pun in circulatie produse ieftine, dar de slaba calitate. Putem spune ca, azi, pe piata mondiala se au in vedere, in acest domeniu, lucruri ieftine de o calitate indoielnica. In 2007 multe firme si-a inchis portile, insa cei care au mai ramas pe piata isi pun increderea in fondurile structurale, care ii vor ajuta sa absoarba forta de munca si sa se retehnologizeze. S-a redus productivitatea pentru ca, inainte de toate, s-au imputinat producatorii. Declinul textilistilor a inceput cam in 2005 cand a inceput o fluctuatie periculoasa a cursului de schimb valutar. Daca, in 2004, in Bihor, angajatii in textile formau 34% din totalul angajatilor, acum daca mai exista 20%, iar trendul este in jos", a precizat reprezentantul FP Bihor.
Optimizarea sau falimentul
Comparativ cu anul 2006, numarul muncitorilor din industria romaneasca a textilelor a scazut anul trecut cu 50.000, ceea ce reprezinta 12,72%, iar criza fortei de munca din domeniu se va mentine si in 2008. Ministerul pentru IMM ar putea stimula angajatorii prin acordarea de reduceri de taxe si impozite, ceea ce este posibil, nefiind nicio restrictie europeana in acest sens, deoarece fiscalitatea este atributul natiunii respective. Pe de alta parte, s-a propus incurajarea oamenilor plecati sa munceasca in strainatate care au acumulat o anumita suma de bani, sa vina sa-si deschida o mica afacere in Romania si sa aiba anumite facilitati, gen profitul pe care-l reinvestesc sa nu fie impozitat o perioada.
Daca piata ramane asa cum este, variantele firmelor textile sunt simple: optimizarea sau falimentul. Producatorii romani de textile se confrunta, in continuare, cu problema costurilor de productie, utilitatilor si salariilor. Pe de alta parte insa, acestia trebuie sa mareasca randamentul firmelor pe care le opereaza si sa-si analizeze afacerea fie pentru a o optimiza, fie pentru a o inchide. Tehnologia moderna solicita omul foarte mult, acesta fiind nevoit in cazul tesatoriei, de exemplu, sa lucreze la o viteza de turatie foarte mare.
Desi muncitorii romani nu sunt platiti la nivel european, daca aceste diferente de salarii existente ar fi acoperite, nu s-ar pastra acelasi raport si din punctul de vedere al randamentului, substantial mai mic in firmele din Romania.
Salariul mediu al unui muncitor roman din industria textilelor este de circa 135 de euro, pentru cei fara studii, mult sub nivelul salariilor practicate in alte tari din Uniunea Europeana. In Ungaria, de exemplu, salariul mediu din industria de profil poate ajunge la 550 de euro, iar in Italia chiar la 1.000 de euro.