Intr-un interviu, un arhitect important din Romania precizeaza cine este de vina pentru uratirea peisajului urban. Mai concret este vorba despre desfigurarea Bucurestiului si a altor orase din tara. Prof. dr. arh. Peter Derer, presedintele Uniunii Arhitectilor din Romania zice ca arhitectii isi fac bine meseria, dar nu ei, ci edilii sunt cei care decid. Concluzia prof. Derer: Este responsabilitatea bucurestenilor sa decida daca Bucurestiul vechi merita sau nu pastrat. Dintr-un interviu mai vechi pe aceasta tema, interviu care isi pastreaza valorarea, in ciuda timpului, sintetizam in continuare ideile mai importante.

- Sectorul constructiilor, inclusiv proiectarea de urbanism si arhitectura, este unul dintre cele mai dinamice componente ale economiei romanesti. Ultimii ani inregisteaza un nivel record al investitiilor, productiei si profiturilor in constructii si sectoarele conexe. Boom-ul constructiv iesit din comun s-a dovedit a fi cu dus si intors. Asa-numitii dezvoltatori au fost atrasi nu numai de ieftinatatea fortei de munca, dar si de imperfectiunile legale. Reglementarile urbanistice laxe (nepermise in tarile de origine), coruptia ori ignoranta administratiei locale au creat conditii pentru exploatarea maximala a terenurilor, de regula in dauna intereselor generale ori individuale.

- Recordurilor amintite au avut efecte perverse si anume degradarea peisajului urban si rural. Desfigurarea localitatilor si a teritoriului implica dificultati de constatare si masurare, afectand in final confortul de viata. Pe de-o parte, apar disfunctionalitati, vecinatati inadecvate, abuzuri spatiale, iar pe de alta parte, intervin agresiuni vizuale.

- In Capitala miza imobiliara, solicitarile imense de spatiu (atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ) au surprins administratia locala total nepregatita: consilii generale dezinteresate, lipsa unei strategii, incalcarea PUG-lui etc.

- Ecou al nemultumirilor crescande ale populatiei, organizatiile neguvernamentale s-au implicat treptat in criticarea a ceea ce au numit dezastrul urbanistic (nu numai din Bucuresti). S-au implicat in demers si asociatiile profesionale ale arhitectilor (mai putin ale urbanistilor). Din pacate, implicarea a fost lipsita de credibilitate din cauza PUZ-urilor derogatorii produse si a complicitatii unor membri cu speculatorii imobiliari.

- S-a constituit pe langa UAR un Observator Urban. Principalul obiectiv este de a monitoriza productia de arhitectura, constructii si urbanism, cu intentia de a contribui la reducerea derapajelor si la cresterea calitatii acesteia. Rezultatele monitorizarii sunt facute publice printr-un buletin informativ si pe internet.

- Se pot schita cateva concluzii. Ocolirea sau coruperea legilor si regulilor s-a repercutat asupra drepturilor generale de folosire a spatiului, a afectat mediul (prin demolari, defrisari, consum de energie, productie de deseuri etc.), dar si prin exploatarea suplimentara a resurselor de materiale de constructii.

- Efectul cel mai grav consta in desfigurarea peisajului urban si rural. Uratirea a destule locuri, disparitia multor martori ai istoriei, afectarea atmosferei caracteristice sunt de natura sa reduca sansele de crestere a industriei turistice. Este si cazul Capitalei, in opozitie cu trendul din alte tari, unde aceasta relativ recenta ramura a economiei are o contributie importanta la PIB.