In Evenimentul Zilei de acum cativa ani, a aparut un articol in care se sustinea ca supraetajarea blocurilor din Capitala ar crea peste 20.000 de apartamente. Si ca extinderea pe verticala nu ar afecta rezistenta cladirilor supraetajate. Sa vedem in continuare argumentele pro si contra. In Capitala, zicea autorul articolului, sunt 12.000 de blocuri. Mansardarea a cel putin jumatate din ele ar putea fi o solutie pentru lipsa acuta de locuinte. Conditiile principale sunt rezistenta imobilelor si acordul proprietarilor. Specialistii in urbanism si arhitectura din cadrul primariilor de sector au pareri impartie, unii pro si altii contra. Autorul a selectat doi specialisti care cred ca supraetajarea blocurilor este posibila din punct de vedere tehnic, si doi edili de sector deschisi spre un astfel de proiec. Argument pro: prin punerea acestuia in practica s-ar crea peste 20.000 de locuinte. Argumentul contra este al reprezentantul proprietarilor, Radu Opaina. Acesta este categoric impotriva acestei solutii, pentru un motiv foarte simplu: IMOBILELE NU VOR REZISTA, PENTRU CA AU FOST CONSTRUITE SA TINA ATAT CAT POT IN FORMA DE ACUM.
Cu toate acestea, incapatant, jurnalistul a cuantificat un avantaj al mansardarii: economie la caldura. Cei mai incantati de posibila mansardare a blocurilor erau edilii de atunci ai sectoarelor 1 si 6 (Andrei Chiliman si, respectiv, Cristian Poteras). Primul credea ca, din cele 250 de blocuri din sectorul 1, chiar si cele de peste 10 etaje pot fi supraetajate. In plus, primarul de atunci spunea ca astfel se va rezolva si problema termica, deoarece o mansarda izoleaza si elimina si infiltratiile. Argumente pro: mobilele ar rezista la inca un rand de locuinte, pentru ca terasele suporta in fiecare an cantitati mari de zapada. Un alt avantaj este economisirea din factura energetica a tarii, datorita stoparii pierderilor de energie.
Argumentcontra: se scapa din vedere un lucru elementar, ca zapada cade doar iarna, dar mansarda adaugata este pentru tot anul. Prin mansardare se mareste sarcina de zeci de ori pe care structura unui bloc ar trebui sa o suporte! Plus zapada cazuta in fiecare iarna!
Reprezentantii Primariei Sectorului 6 sustineau ca au facut deja demersuri pentru contruirea mansardelor pe blocurile cu 4 etaje. Peste 100 de asociatii de proprietari ar fi fost, in principiu, de acord cu mansardarea. Erau chiar si oferte de la firme de constructii, care ar fi realizat si termoizolatia, se lauda pe atunci edilul sectorului 6. Din fericire, in final, totul depinde chiar si de un singur locatar. DACA UN SINGUR LOCATAR ESTE CONTRA, MANSARDAREA NU SE POATE FACE.
In plus, aspectul urbanistic trebuie sa fie unanim. Arhitecta Victoria Marinela Berza, pe atunci director al Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti, desi nu a dat un verdict categoric contra, a oferit o solutie ca alternativa a mansardarii blocurilor in Capitala:
- Eu cred ca, mai degraba, se pot gasi solutii de ridicare a noi locuinte in acea o treime din Bucuresti care este de factura rurala, zicea pe buna dreptate arhitecta Victoria Marinela Berza.
Si allti arhitecti erau contra mansardarii. Chiar in conditiile in care supraetajarea ar fi posibila din punct de vedere al expertizei tehnice, acesti arhitecti erau de parere ca mansardarea trebuie facuta coerent in tot Bucurestiul.
Singurul care se opune si justificat categoric unei eventuale supraetajari in Capitala este presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania (FAPR), Radu Opaina.
- Eu cred ca imobilele nu vor rezista la mansardare, pentru ca au fost construite sa tina atat cat pot in forma de acum.