Muzeul Dunarii de Jos este o institutie publica de cultura, cu personalitate juridica, de importanta judeteana si regionala, aflata in serviciul societatii, care colectioneaza, conserva, cerceteaza, restaureaza, comunica si expune, in scopul cunoasterii, educarii si recrearii, marturii materiale si spirituale ale existentei si evolutiei comunitatilor umane, precum si ale mediului inconjurator. Muzeul Dunarii de Jos se afla in subordinea Consiliul Judetean Calarasi. Activitatea muzeului este finantata din alocatii de la bugetul Consiliului Judetean Calarasi, precum si din venituri proprii care provin din tarifele pentru servicii oferite, din donatii si sponsorizari, din alte activitati specifice. Muzeul din Calarasi a luat fiinta in anul 1951 (prin decizia nr. 316/16 mai 1951) intr-o casa nationalizata cu 6 incaperi, situata langa primarie, pe strada Sf. Nicolae, in spatele bisericii cu acelasi nume. Ca urmare a cresterii rapide a patrimoniului a inceput sa functioneze propriu-zis in anul 1954, avand profil de arheologie. Aceasta dezvoltare a patrimoniului se datora unui grup de intelectuali entuziasti printre care Nita Angelescu - primul director al muzeului, Vasile Culica, Iatan Constantin, Gheorghe Florea, Florian Chirulescu s.a. Datorita activitatii lor au fost descoperite numeroase rezervatii arheologice si monumente istorice, iar cresterea patrimoniului a determinat autoritatile vremii sa schimbe in mai multe randuri localul in care functiona muzeul. Prin ordinul ministrului afacerilor interne din 7 septembrie 1956 imobilul destinat muzeului a fost luat chiar de la securitatea Calarasi si a fost transferat Sfatului Popular al Regiunii Bucuresti pentru Muzeul Regional Calarasi cu teren suprafata de 1683 m.p si o cladire de 388 m.p. Acestei cladiri i s-a mai adaugat un corp pentru birouri construit intre anii 1959-1960. Prin Legea de organizare administrativ - teritoriala din 1968 era reinfiintat judetul Ialomita cu resedinta la Slobozia. Intre 1968 - 1981 muzeul calarasean a fost sectie de istorie si arheologie a Muzeului Judetean Ialomita. In anul 1981, Sectia Arheologie se transforma in Muzeul Judetean Calarasi, pentru ca in anul 1990 sa capete din partea Comisiei Muzeelor si Colectiilor a Ministerului Culturii titulatura de Muzeul Dunarii de Jos. Printre cei care si-au desfasurat activitatea in cadrul muzeului se numara o serie intreaga de personalitati ale lumii stiintifice si muzeale, precum Nita Anghelescu, Marian Neagu, Apostol Atanasiu, Niculae Conovici, Crisan Museteanu, Radu Lungu, Tudor Papasima, Pavel Susara, Bogdan Pantu, Paul Damian, Traian Popa, Valeriu Cavruc, Titi Ruse s.a. Valentin Parnic este noul manager al Muzeului Dunarii de Jos, dupa ce fostul manager, Marian Neagu, a iesit la pensie. Maria Neagu a condus institutia timp de aproape 40 de ani.

xxx

Muzeul Dunarii de Jos din Calarasi este o oglinda a istoriei acestor locuri. Pe o intindere de 441 mp, el dispune de peste 43 mii piese de muzeu, incepand din neolitic pana in epoca contemporana. Prezinta in expozitie o bogata colectie de obiecte din Preistorie (Neolitic si eneolitic) - Cultura Bolintineanu, Boian si Gumelnita (mil. V-IV I.Hr.), arta preistorica " statuete antropomorfe si zoomorfe, altare si machete de sanctuare Morminte neolitice, epoca bronzului - Cultura Cernavoda (mil. III i.Hr.), Cultura Glina, Cultura Coslogeni (mil. II i. Hr.), Arheologie traco-getica, (sec. IX i. Hr. - sec. I), Arheologie romana si bizantina, Arta romana, podoabe, arem, monede, unelte, ceramica, Durostorum (sec. II - IV) " Ostrov, Vicina " Pacuiul lui Soare (sec. X-XV), Etnografie si arta populara - textile - stergare si port popular, Icoane, Ceramica, Pastorit, instrumente muzicale si obiceiuri, Mestesuguri ,Ocupatii " agricultura, viticultura, legumicultura, apicultura, pescuit, vanatoare, Stiintele naturii, Arta plastica contemporana - pictura, sculptura tapiserie , arta decorativa .

EXPOZITII PERMANENTE
- Arta si magie, viata si moarte in preistorie la Dunarea de Jos
- Rituri si ritualuri la Dunarea de Jos. Lumea celor vii -Lumea celor morti
- Civilizatia Boian, O civilizatie necunoscuta: Gumelnita.
Pentru activitatea muzeografica la nivel judetean, Muzeul Dunarii de Jos intreprinde lucrari de cercetare arheologica in 8 situri deschise, precum si activitati specifice de expozitii, parteneriate pentru promovare internationala, avand colectii multiple, printre care: arheologie, istorie, numismatica, arta si etnografie. In prezent, muzeul isi desfasoara activitatea in trei sedii, avand o serie de expozitii permanante, printre care: Arta si magie, viata si moarte in preistorie, Civilizatia romana la Dunarea de jos - Durostorum, Sultana - Malu Rosu: 80 de ani de cerectari arheologice, Gospodaria taraneasca din valea Dunarii, Grigore Patrichi Smulti.

Scurt istoric al Muzeului Dunarii de Jos Calarasi

Muzeul din Calarasi a luat fiinta in 1950 (pe baza HCM nr. 501/5.05.1950) si functionat din anul 1951 (prin decizia nr. 316/16 mai 1951) intr-o casa nationalizata cu 6 incaperi, situata langa primarie, pe strada Sf. Nicolae, in spatele bisericii cu acelasi nume. A inceput sa functioneze propriu-zis in anul 1954, avand profilul arheologie, ca urmare cresterii rapide a patrimoniului. Aceast a dezvoltare a patrimoniului se datora unui grup de intelectuali entuziasti printre care Nita Angelescu - primul director al muzeului, Vasile Culica, Iatan Constantin, Gheorghe Florea s.a. Datorita activitatii lor au fost descoperite numeroase rezervatii arheologice si monumente istorice, iar cresterea patrimoniului a determinat autoritatile vremii sa schimbe in mai multe randuri localul in care functiona muzeul. Prin Legea de organizare administrativ - teritoriala din 1968 era reinfiintat judetul Ialomita cu resedinta la Slobozia. Intre 1968 - 1981 a fost sectie de istorie si arheologie a Muzeului Judetean Ialomita. In anul 1981, Sectia Arheologie se transforma in Muzeul Judetean Calarasi, pentru ca in anul 1990 sa devina Muzeul Dunarii de Jos. Printre cei care si-au desfasurat activitatea in cadrul sectiei se numara Apostol Atanasiu, Niculae Conovici, Crisan Museteanu, Radu Lungu, Tudor Papasima, Pavel Susara, Paul Damian, Traian Popa s.a. Cladirea este monument de arhitectura de la sfarsitul secolului al XIX-lea si prezinta publicului expozitii tematice: piese de arheologie (ceramica, figurine antropomorfe si zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii din neo-eneolitic din situl arheologic Sultana - Malu Rosu, plastica antropomorfa de epoca romana, colectie de opaite romane, ceramica smaltuita si podoabe bizantine de la Pacuiul lui Soare), numismatica antica si medievala, exponate care ilustreaza istoria locala. De asemenea, muzeul detine colectii de etnografie si de arta romaneasca moderna si contemporana.
Muzeul Dunarii de Jos este organizat pe doua sectii:

Serviciul Arheologie

In anul 2003, determinati de schimbarile economice care aveau loc in judetul Calarasi, Muzeul Dunarii de Jos infiinteaza Serviciul Arheologie. Activitatea Serviciului Arheologie se axeaza in principal pe cercetarea arheologica sistematica, de salvare si de teren, supravegherea arheologica, organizarea de manifestari cu specific arheologic (expozitii, simpozioane, comunicari stiintifice etc). In cadrul acesteia isi desfasoara activitatea 4 arheologi, doi muzeografi, 2 conservatori si un restaurator si personal auxiliar.

Sectia arta, etnografie, restaurare - conservare

Colectia de arta a Muzeului Dunarii de Jos a fost initiata de primul director al institutiei Nita Anghelescu, fiind dezvoltata ulterior de criticul de arta Pavel Susara si de Bogdan Pantu. Acest patrimoniu cuprinde un numar de 518 de creatii interbelice si contemporane, insemnand pictura, sculptura, grafica si arta decorativa si provin din achizitii, donatii, din tabara studenteasca de creatie din anul 1984. O parte dintre acestea au fost transferate in proprietatea muzeului de la fostul Comitet de Cultura si Educatie Socialista, iar altele provin din depozitele Muzeului Judetean Ialomita, in urma divizarii Ialomitei istorice petrecuta in anul 1981. Inca de la infiintarea sa in anul 1951, muzeul calarasean a manifestat un interes deosebit pentru traditiile si obiceiurile acestor locuri, prin cercetari de teren care au dus la cresterea considerabila a patrimoniului etnografic. In 1971 a fost infiintata la Slobozia, sectia de etnografie a Muzeului Judetean Ialomita, care a gazduit in primii ani de existenta expozitii cu profil etnografic, care ilustrau diferite aspecte ale vietii rurale din Campia Munteniei. La Slobozia, a fost stabilit sediul administrativ al Muzeului Judetean Ialomita cu cele doua sectii: Sectia de etnografie la Slobozia si sectia de arheologie la Calarasi. Prin noua organizare administrativ " teritoriala din anul 1981, s-au infiintat judetele Ialomita si Calarasi. Astfel, Sectia de Arheologie de la Calarasi a devenit Muzeul Judetean Calarasi, astazi Muzeul Dunarii de Jos. Majoritatea pieselor de etnografie ajunse in colectiile muzeului pana in 1981, se afla la Muzeul Judetean Ialomita, din Slobozia. Astazi, Muzeul Dunarii de Jos are in desfasurare un important program international pe o perioada mai lunga, intitulat Gospodaria taraneasca la Dunarea de Jos, care se doreste sa constituie o revigorare a traditiilor populare romanesti si a vietii rurale in zona Dunarii de Jos. Spatiul de expozitii temporare, din incinta sectiei de etnografie si arta populara a Muzeului Dunarii de Jos, constituie cadrul ideal pentru realizarea unei expozitii permanente, unde vor fi expuse cele mai importante piese de etnografie pentru viata rurala a acestor locuri in sec. XVIII " XX. In cei peste 50 ani de existenta a colectiei de etnografie si-au desfasurat activitatea la Muzeul Dunarii de Jos o serie de specialisti in domeniul etnografiei: Nita Anghelescu, Liviu Mihailescu, Razvan Ciuca, Elena Ciobanescu, Alexandru Vladareanu, Dorina Oarfa, Marian Burciu, Gabriel Bunghez. In prezent activitatea de restaurare este sustinuta de catre doi experti in restaurare ceramica. Activitatea de restaurare se desfasoara atat in cadrul laboratorului cat si prin intermediul laboratorului mobil de restaurare, pe santierele arheologice de la Gradistea Coslogeni, Sultana Malu Rosu, Mariuta La Movila, Cascioarele, Durostorum etc.