Calarasi

In orasul Calarasi, la fel ca si in alte orase dunarene, exista o misterioasa retea de tuneluri care impanzesc subsolul orasului si subtraverseaza Bratul Borcea si chiar Dunarea, unind Campia Romana cu Dobrogea. Aceste tuneluri dateaza din timpul lui Mircea cel Batran, care incorporase la Tara Romaneasca si vechea asezare romana Durostorum (Silistra). Tunelul principal a fost restaurat intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, in perioada voievodului Matei Basarab si a urmasilor sai la tron. Tunelurile au fost consolidate si extinse si folosite in timpul razboialeor ruso-turce. Un astel de tunel a fost investigat in mod stiintific de o autoritate in domeniu: arheologul Marian Neagu, directorul Muzeului Dunarea de Jos. Iata cum descrie Marian Neagu tunelul care porneste chiar de sub latura dinspre fluviu a cladirii Consiliului Judetean, unde se afla actualmente Sectia de Arheologie a muzeului:
- Coborarea in tunel se face printr-un put in spirala de 1,80 metri, in unghi de 90 de grade, iar pe ultimii 4 metri unghiul se micsoreaza la 45 de grade. In cateva locuri, peretii au gauri, iar caramizile scoase din zid sunt aruncate pe jos. Bolta este astfel conceputa, incat uriasa forta de presiune a pamantului sa fie utilizata ca element principal de rezistenta, lucru care justifica pastrarea lor aproape intacta dupa sute de ani.
Un tunel subtravereseaza fluviul Borcea, din centrul orasului Calarasi pana in Balta Borcei, unde era amenajat un refugiu, iar un alt tunel, lung de mai multi kilometri, pleaca tot din centrul Calarasiului si ajunge la Silistra, subtraversand Dunarea in zona Chiciu. In perioada comunista, toate tunelurile din Calarasi au fost inchise si sigilate, mai ales dupa ce unii cautatori de comori au gasit tezaure monetare, bulgari de aur si bijuterii.

Braila

In Centrul Vechi din Braila exista inca portiuni din vechile tuneluri folosite de turci, secole la rand - loc tainic unde era ascuns aurul. Portiuni ale hrubelor - paienjenis de tuneluri folosite de otomani - se mai gasesc si azi, la 10 metri sub caldaram. In anii '50, autoritatile au decis inchiderea hrubelor si astuparea lor cu pamant. Portiunile ramase sunt inaccesibile sau tinute in secret. Tunelurile subterane se intind pe cate doua sau trei niveluri si au lungimi de cativa kilometri. In aceste tuneluri, temperatura si umiditatea sunt constante, diferenta de la iarna la vara fiind de 5 grade Celsius. Exista un tunel care subtraverseaza Dunarea, si care face legatura cu orasul Tulcea.

Galati

Boierii moldoveni au sapat un tunel pe sub Dunare pentru a-si feri averile de navalirile turce si tatare. Intrarea in tunel se afla intr-un loc sacru, sub altarul bisericii istorice Precista de pe malul Dunarii. Deasupra altarului exista o camera mare, unde la navalirile barbare erau ascunse diferite odoare si bogatii ale orasului. Prezenta acestei camere in interiorul bisericii nu este o intamplare, caci chiar de sub altar (loc unde nu se poate cauta, caci, prin definitie, este un loc sacru, tabu) porneste un tunel secret pe sub Dunare, pe unde se duceau la loc sigur averile si erau scapati locuitorii de vaza de furia vrajmasilor. In urma cu aproximativ un secol, tunelul a fost astupat cu pamant la capatul tulcean, iar culoarul de sub Dunare a fost folosit de bogatii vremurilor pentru a-si ascunde comorile de invadatorii germani si sovietici.


Tulcea

Sub orasul Tulcea exista un painjenis de galerii subterane. Cele mai vechi au fost construite dupa 1750, cand razboaiele ruso-turce se indesesc si devin din ce in ce mai aprige. Tunelurile subterane sunt sapate in pamantul relativ moale al dealurilor tulcene. Dupa 1860, au fost sapate alte galerii de fuga si ascunzatori pentru bogatele familii evreiesti stabilite in aceasta parte a orasului si amenintati in permanenta din motive religioase sau lacomie. In dealurile tulcene din apropierea fluviului sunt alte tuneluri subterane, zidite din piatra si cu bolti din caramida. Aceste galerii sunt suficient de late si inalte incat sa permita deplasarea prin ele a unei carute sau a unui autoturism de teren.