ROMANIA LIBERA: Ce faci cand iti creste tensiunea arteriala? Recomandarile specialistilor (Autoare: Elena Marinescu)
Hipertensiunea arteriala (HTA), cunoscuta drept ucigasul tacut, nu se simte, astfel ca depistarea ei este intamplatoare, la un control medical de rutina. In 90-95% din cazuri nu se cunoaste cauza ei, insa specialistii spun ca exista o serie de factori de risc precum varsta peste 40-45 de ani, istoricul familial, obezitatea, consumul excesiv de alcool si de sare, diabetul, sedentarismul si colesterolul crescut. Cea mai grava complicatie a hipertensiunii arteriale este aparitia unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral. Tensiunea arteriala (TA), care indica presiunea din interiorul vaselor de sange, se masoara la brat si se determina doua valori: una maxima (sistolica) si cealalta minima (diastolica). Valoarea normala este 120/70 mmHg. Diagnosticul de hipertensiune arteriala este pus de catre medic daca TA depaseste la masuratori repetate valorile 140 mmHg (pentru maxima), respectiv 90 mmHg (pentru minima). Abordarea terapeutica a HTA implica atat un regim de viata sanatos (dieta hiposodata, combaterea obezitatii, activitate fizica zilnica, evitarea stresului, renuntarea la fumat si alcool, reducerea valorilor colesterolului), precum si terapia cu diverse tipuri de medicamente, care sunt prescrise de catre medic, personalizat, in functie de nivelul cresterii valorilor normale ale TA, dar si de existenta unor boli asociate, cum ar fi diabetul. Tinta terapiei trebuie sa fie obtinerea unei valori a TA sub 140/85 mmHg (iar la diabetici sub 130/80 mmHg). Tratamentul antihipertensiv trebuie continuat toata viata, sub indrumarea periodica a unui medic. In unele cazuri, dozele de medicamente pot fi corectate, in functie de evolutia bolii, de efectele adverse sau de alte boli/complicatii survenite in timp. Adesea, scaderea greutatii corporale in cazul supraponderalitatii sau al obezitatii scade semnificativ valorile crescute ale tensiunii arteriale, permitand reducerea medicatiei.
Tratamentul medicamentos consta in utilizarea urmatoarelor clase de medicamente:
- diuretice (furosemidul, nefrixul, indapamida);
- blocante ale canalelor de calciu (nifedipina, felodipina, amlodipine);
- beta-blocante (metoprolol, nebivolol, propranolol);
- inhibitori de enzime de conversie (captopril, enalapril, perindopril);
- sartani (losartan, candesartan, irbesartan);
- inhibitori de tip central (clonidina, rilmenidina).
Se incepe cu monoterapie, preferandu-se initial administrarea unui diuretic. Daca nu se obtin valorile tensionale dorite, se combina doua clase de substante, de obicei un diuretic si beta blocant sau inhibitor de enzima de conversie. La nevoie se va adauga a treia clasa de substante hipotensoare.

Tensiunea arteriala si psihicul

Componenta emotionala a hipertensiunii arteriale se regaseste in expresii precum: a fierbe de furie, a ti se urca sangele la cap, astfel incat, intr-o atare situatie, singura solutie este pastrarea sangelui rece. Starea psihica influenteaza nemijlocit nivelul tensiunii arteriale: la furie, suparare, frica, entuziasm si stres, aceasta poate creste chiar pana la 240/130 mm Hg. Daca ramane crescuta pe fond de stres timp indelungat, tulburarea functionala se poate transforma intr- una organica. Corpul invata ca aceasta este starea normala si uita care sunt mecanismele de scadere a tensiunii arteriale. In timpul odihnei si relaxarii, tensiunea arteriala scade ca urmare a activitatii cardiace diminuate si a dilatarii micilor vase sangvine arteriale de la nivelul pielii. Reactiile de soc si frica, precum si stresul suprasolicitant conduc la hiperactivitate parasimpatica, scazand puternic tensiunea arteriala pana la colaps circulator. Subiectiv apar ameteala si uneori chiar senzatia de lesin. Activitatea sistemului nervos simpatic determina redistribuirea sangelui in corp, ceea ce duce la cresterea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac si o mai intensa vascularizare a muschilor concomitent cu diminuarea vascularizarii zonei gastro-intestinale, a rinichilor si pielii. Cortizolul, hormon legat de stresul cronic, determina cresterea tensiunii arteriale pentru a asigura corpului mai multa energie. Acest proces continua sa se desfasoare sub influenta stresului emotional si in lipsa miscarii. Persoanele cu hipertensiune arteriala manifesta tendinta de crestere a tensiunii arteriale in situatii care, in cazul persoanelor cu tensiune arteriala normala, nu produc modificari. Oscilatiile tensiunii arteriale si tulburarile circulatorii sunt asociate anumitor tulburari psihice. In cazul atacurilor de panica sau al curei de dezalcoolizare, tensiunea arteriala creste, iar in cazul depresiilor poate scadea.

Terapiile complementare

In aceasta faza a hipertensiunii arteriale, in care nu exista inca modificari vasculare organice, sunt eficiente metodele medicinei complementare: acupunctura, fitoterapia, apiterapia, homeopatia. Tratamentul cu ajutorul acupuncturii urmareste combaterea stresului si echilibrarea energetica generala a organismului. Combaterea stresului se face prin inducerea unei bune relaxari, indepartarea anxietatii si asigurarea unui somn de calitate. Echilibrarea energetica generala urmareste echilibrarea unora dintre organe, cele mai importante fiind: cordul, ficatul, rinichiul.
Hipertensiunea arteriala si tratamentul cu ajutorul plantelor
Prin combinarea unor grupe de plante cu efect pe diferitele mecanisme de actiune se urmareste scaderea valorilor tensiunii arteriale. In stadiul incipient, e posibil sa fie obtinuta normalizarea tensiunii arteriale doar cu masuri igieno-dietetice si cu ajutorul unor produse din plante - explica medicul Carmen Badea, care sustine ca, in stadiile mai avansate, se vizeaza, eventual, o terapie combinata, dozele de medicamente administrate fiind mai reduse decat in lipsa fitoterapiei.
La fel ca in cazul substantelor medicamentoase, plantele se pot clasifica in functie de mecanismul de actiune in:
- plante cu efect diuretic;
- plante care actioneaza la nivelul vaselor de sange;
- plante care reduc vascozitatea sangelui;
- plante cu efect sedativ;
- plante care actioneaza prin mecanisme multiple, combinate;
- plante cu efect hipocolesterolemiant;
1. Plantele care produc dilatarea vaselor coronariene, cerebrale si arteriale periferice sunt: paducelul, saschiul, vascul, talpa-gastei, frunzele de maslin, traista-ciobanului.
2. Plantele calmante, sedative, actioneaza in special la nivelul sistemului nervos vegetativ. Conurile de hamei, valeriana, lavanda, teiul sunt cateva dintre ele. Un produs deosebit de util este extractul din muguri de tei argintiu.
3. Plantele cu actiune diuretica produc reducerea volumului circulant vascular prin stimularea eliminarii de apa. Dintre plantele cu efect diuretic amintim: matasea de porumb, frunzele de mesteacan, troscotul, pirul, merisorul.
4. Plantele care ajuta la reducerea valorilor colesterolului si prevenirea atero-sclerozei sunt: rostopasca, papadia, patlagina.
- Vascul are proprietati hipotensoare, cardiotonice, vasodilatatoare coronariene si periferice, sedative.
- Talpa-gastei are efect sedativ pe sistemul nervos central si inima, fiind indicata in cardio-patia ischemica cronica, hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca.
- Saschiul constituie materia prima pentru compusul numit vincamina, care se extrage din el. Vincamina are efect vasodilatator la nivel central si periferic.
- Usturoiul are efect hipotensor, vasodilatator, cardiotonic, hipocolesterolemiant si anticoagulant.
- Frunza de maslin contine substante cu proprietati hipotensoare, antiaritmice, relaxante ale musculaturii netede, antiaterosclerotice, antioxidante.
- Frunza de mesteacan are efect diuretic, favorizand eliminarea colesterolului si acidului uric.
- Sulfina este diuretica, fluidifica sangele si are efect anticoagulant.
- Troscotul este diuretic, cu avantajul ca nu creste eliminarea potasiului, care, cand nu este in concentratia corespunzatoare, are ca efecte slabiciunea musculara si tulburarile de ritm cardiac.
- Pirul este o planta cu efect diuretic si tonic, remineralizanta.
- Rostopasca mareste secretia de lipaza si amilaza pancreatica, contribuind la scaderea colesterolului si lipidelor, prin transformarea in acizi biliari.
- Papadia reduce sinteza colesterolului in organism, stimuland functia hepatica si a vezicii biliare, cu efect de stimulare a digestiei grasimilor. Are, de asemenea, efect depurativ, laxativ si diuretic.
- Patlagina reduce, la randul sau, colesterolul si trigliceridele, iar prin efectul laxativ duce la scaderea absorbtiei grasimilor la nivel intestinal.
Homeopatia in tratamentul hipertensiunii arteriale
Cele mai utilizate remedii homeopate sunt: Arnica, Aurum iodatum, Crataegus, Ergotinum, Secale, Viscum. In crizele hipertensive pot fi utile remedii ca Aconit sau Belladona, ori remediul floral Bach numit Rescue remedy.
Formula
Ceai macerat la rece, util pentru scaderea tensiunii arteriale:
- paducel 30 g
- coada soricelului 20 g
- vasc 10 g
- isop 10 g
- coaja de salcie alba 10 g
Se pune o lingura amestec in 250 ml apa rece la macerat timp de 12 ore. Se beau doua cani pe zi, trei saptamani pe luna, cateva luni.
Sursa: romanialibera.ro