AmosNews: Toader l-a facut KO pe Lazar in 20 de reprize!
Ministrul public a fost propus pentru revocare. Si va fi revocat, dupa schema Kovesi
Timp de o ora, ministrul Tudorel Toader a enumerat motivele pentru care considera ca procurorul general, Augustin Lazar, trebuie sa fie revocat, propunere pe care a inaintat-o CSM-ului, pentru aviz consultativ si presedintelui, pentru a o valida. Ministrul Toader considera ca actele si faptele pe care le-a enumerat in evaluarea facuta sunt de netrolerat intr-un stat de drept si ca procurorul general nu mai are autoritatea necesara pentru exercitarea funcției. Principala acuzație formulata de ministru se refera la loialitate si bunacuviința - calitati pe care Augustin Lazar nu a dat dovada ca i-ar fi caracterizat actiunile si activitatea in general.
Cele 20 de motive invocate de Ministrul Justitiei:
1. Procurorul general a sustinut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului sef de la DNA. A avansat ideea unui conflict intre procurori si ministru pentru a incerca sa impiedice evaluarea procurorului sef al DNA.
2. Din dosarul de candidatura la functia de procuro general lipsea evaluarea.
3. Faptele retinute in sarcina procurorului sef DNA sunt in aceeasi masura imputabile procurorului general.
4. Ignorarea situatiilor de criza.
5. Sustinerea deciziei sectiei de procurori a CSM de a scoate din raportul privind DNA pasaje critice din raportul Inspectiei Judiciare
6. Discursuri publice cu caracter politic, acuzatii fara precedent la adresa autoritatilor statului, ale puterii legislative, executive.
7. Folosirea cu placere a sintagmei niste inculpati de rang inalt.
8. Abdicarea de la garantii constitutionale: prezumtia de nevinovatie
9. Contestarea deciziilor CCR, in sensul nerespectarii.
10. Neindeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, reducerea delegarilor.
11. Neindeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scaderea operativitatii in activitatea Ministerului Public.
12. Neindeplinirea obligatiilor legale in indeplinirea politicii penale.
13. Contestarea legilor justitiei, ulterior controlului de constitutionalitate.
14. Criticarea hotararilor judecatoresti si a judecatorilor.
15. Tergiversarea prcedurilr in cazul propunerii pentru sefia DNA, Adina Florea.
16-17 Deciziile luate in cazul dosarului privind protestul din 10 august, incalcarea unui ordin privind mutarea procurorilor de la Tribunal la Parchet. Anularea propriului ordin
18. Incalcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justitie paralela.
19. Ascunderea adevarului privind respectivele protocoale.
20. Inadvertenta in discursul public in cazul protocoalelor. A fost un gest de sfidare, dupa parerea mea.
Cele mai importante declaratii ale ministrului Justitiei:
- Voi prezenta intr-o scurta declaratie de presa raportul privind activitatatea manageriala a procurorului general. Raportul e structurat pe 5 capitole. Prima parte se refera la baza juridica, a doua la premisele acestui raport, a treia la evaluarea in sine, a patra concluzii, a cincea propuneri. Raportul are 63 de pagini.
- Temeiul legal se raporteaza la art. 132 din Constitutie.
- Fata de cadrul legal, analiza subsumata evaluarii se refera la organizarea eficienta a activitatii, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilitatilor, aptitudinele manageriale.
- Fac referire la rolul constitutional pe care il are Ministerul Public: in activitatea judiciara reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept si drepturile si libertatile cetatenilor.
- Va citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general: Noi, institutia de azi, vom fi esenta Minsiterului Public de maine, care va avea acelasi rol, misiune.
- Partea a doua se refera la etapele institutionale, premergaptoare evaluarii.
- Va aduceti aminte ca, in 2017, am facut o prezentare pe 20 de puncte, dar spuneam ca nu e oportuna luarea unei masuri. Spuneam ca se impune instituirea unei atente monitorizari. Spuenam ca rezultatele negative pe linia acestei raportari pot repune in discutie pe viitor oportunitatea revocarii conducatorilor institutiilor vizate. revenind in 2018, declansarea si finalizarea procedurii de revocare a procurorului sef al DNA.
- Declansarea procedurii de evaluare a procurorului general. In august anuntam public intentia. Era un moment in care 16 martie ma aflam in biroul de rector, dadeam un interviu, si spuneam ca luni voi cere procedura de desecretizare a unui protocol din 2009. Luni dimineata i-am transmis in scris, am primit a doua zi disponibilitatea procedurii de desecretizare.
- Vreau sa subliniez ca din 2017 pana in august 2018, am inregistrat evolutii pe care le-am considerat de natura de a declansa procedura de evaluare.
- Evaluarea propriu -zisa: nu din motive de simetrie, evaluarea cuprinde 20 de puncte cate au fost si la procurorul sef al DNA. Puteau sa fie si mai multe.
- Primul lucru pe care as vrea sa-l subliniez, faptul ca procurorul general a sustinut vehement lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului sef de la DNA. A avansat ideea unui conflict intre procurori si ministru pentru a incerca sa impiedice evaluarea procurorului sef al DNA. procurorul General nu a dispus nicio masura de verificare a celor aparute in spatiul public.
- Procurorul general contesta temeiul legal pentru evaluarea procurorului sef al DNA.
- Intrebarea era de ce se impotrivea evaluarii? Cred ca voia sa preintampine o eventuala evaluare a domniei sale. Procedand la evaluarea sa ne punem cel putin doua semne de intrebare. Primul se refera chiar la legalitatea numirii sale in aceasta inalta demnitate. 17 februarie 2016, MJ declansa procedura de selectare a candidatului. Criteriile si conditiile prevedeau printre altele si calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 se inregistreaza candidatura, 21 aprilie, sectia de procurori de la CSM avuzeaza favorabil.
- Lipsea o piesa din dosar, calificativul de la ultima evaluare.
- Am transmis pe 19 septembrie 2018 la CSM solicitarea de a ne pune la dispozitie rapoartele de evaluare. Ni se raspunde: prezentul raport de evaluare a fost intocmit astazi 21 aprilie 2016. La acea data presedintele a semnat numirea desi nu exista in dosar documentul. Ministrul Justitiei de la aceadata a facut propunerea de numire cu nerespectarea criteriilor legale. La data respectiva, presedintele nu a verificat regularitatea procedurii.
- Din documentele pe care le avem nu putem trage concluzia cu certitudine de ce ministrul Justitiei a transmis propunerea fara ca dosarul sa fie complet, presedintele a semnat fara verificarea legalitatii, nu credem ca are vreo legatura numirea fara toate documentele cu un document in care apare o solutie de clasare referitaore la presedintele Romaniei in functie.
- Evaluarea 2014-2016: cel evaluat a luat cunosstinta de evaluare pe data de 20 septembrie 2018, inainte ca raspunsul in scris sa fie remis de CSM Minsiterului Justitiei.
- Al treilea punct pe care l-am retinut: faptele retinute in sarcina procurorului sef DNA sunt in aceeasi masura imputabile procurorului general.
- Nu numai ca procurorul general nu a luat nicio masura, dar prin declaratii publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar sa verifici cele aparute in spatiul public sunt adevarate.
- In al patrulea rand: ignorarea situatiilor de criza.
- S-a vorbit, se vorbeste faptul ca multe cauze sunt solutionate dupa implinirea termenului de prescriptie. Aceste fapte sunt extrem de grave.
- As mai da un exemplu: trei conflicte juridice de natura constitutionale generate de procurorul general.
- Al 5-lea punct: Inspectia Judiciara a intocmit un raport privind activitatea manageriala la DNA. A ajuns la sectia de procurori la CSM se referea la deficiente de ordin managerial. Ce face sectia de procurori: il aproba dupa ce extrage pasaje din raportul Inspectiei Judiciare.
- Ce ne spune procurorul general: sa avem incredere in sectia de procurori ca va da o solutie temeinica
- Al saselea punct: am retinut discursuri publice cu caracter politic, acuzatii fara precedent la adresa autoritatilor statului, ale puterii legislative, executive.
- Al 7-lea rand: practicarea si incurajarea unor compotamente . Sintaga cu placere folosita cand spunea niste inculpati de rang inalt.
- Exista legislatii penale din Europa care sanctioneaza inclusiv penal fapta de a-i spune cuiva ca a fost condamnat candva.
- Daca cineva spunea niste penali, procurorul niste inculpati de rang inalt.
- Al 8-ea randAbdicarea de la garantii constitutionale: prezumtia de nevinovatie
- In al 9-lea rand: Contestarea deciziilor CCR, in sensul nerespectarii.
- In al 10-le rand: neindeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scrie ca va lua masurile pentru reducerea delegarilor, in realitate, daca ne uitam pe statistica, constatam contrariul. In mandatul sau a crescut numarul delegarilor.
- In al 11 rand: neindeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, scaderea operativitatii in activitatea Ministerului Public.
- In al 12-lea rand: neindeplinirea obligatiilor legale in indeplinirea politicii penale.
- In al 13-lea rand: contestarea legilor justitiei, ulterior controlului de constitutionalitate.
- In al 14-lea rand: critica hotararilor judecatoresti si a judecatorilor.
- 15: o dubla masura, tergiversarea procedurilor. Eu am propus ca ministru, procurorii sefi DNA si DIICOT. Cand sa o audiem pe dna Florea, procurorul general a facut o sesizare cu o zi inainte si a zis ca trebuie sa vedem profilul etic al candidatei care are o sesizare
- In al 16-lea rand: 10 august 2018, protestul din Piata Victoriei cu acele evenimente si se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, dupa care urca la Parchetul General. Exista un ordin care spunea ca daca iei un dosar nu poti sa iei si un procuror. Doi-trei procurori au fost mutati contrar ordinului care ii interzicea. La cateva zile ulterioare delegarii, procurorul isi anuleaza propriul ordin. Probabil a fost din nebagare de seama.
- 18: ajungem la protocoale. Protocolul din 2016 abroga protocolul din 2009. Incalcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea unor premise pentru o justitie paralela.
- Punctul 19 se refera la faptul de ascundere a adevarului privind respectivele protocoale.
- 20: Am trecut tot legat de protocoale, inadvertenta in discursul public. A fost un gest de sfidare, dupa parerea mea.
- Concluzia generala este aceea a necesitatii de revenire la normalitate: cunoasterea si respectarea competentelor constitutionale, legale si o interpretare si aplicare a legii in baza principiului loialitatii constitutionale.
- Loaialitatea e definita, dezvoltata foarte frumos printr-o bogata jurisprudenta a CCR. Mai exista o concluzie aceea de a ramane in limitele competentei, loailitatii si a bunei cuviinte. Prin urmare, consideram ca actele si faptele enumerate, de netolerat, demonstreaza ca activitatea procurorului general contravine obligatiilor constitutionale. Nu se mai poate sustine exercitarea functiei de conducere din cadrul Minsiterului Public. Prin managementul realizat a deturnat activitatea Ministerului Public.
- Pentru aceste acte si fapte, declansez procedura de revocare.

Sursa: amosnews.ro