In anul 1948 s-a desfasurat, sub egida ONU, prima reuniune internationala la nivel global consacrata sanatatii, momentul de constituire a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).
Cu acest prilej, s-a decis ca ziua de 7 aprilie sa fie sarbatorita, in fiecare an, drept Ziua Mondiala a Sanatatii. Pentru prima data acest moment a fost marcat in 1950, Romania aflandu-se printre primele tari care au pus in practica recomandarea ONU.
In anul 2018, pentru sarbatorirea acestei zile, OMS a ales ca tema ACCESUL UNIVERSAL LA SERVICII DE SANATATE (Universal Health Coverage), furnizarea de servicii medicale tuturor, oriunde, fara riscul de indatorare. In contextul Obiectivelor de Dezvoltare Durabila, toate Statele Membre ONU au convenit sa incerce atingerea obiectivului de acces universal la servicii de sanatate pana in anul 2030. Institutul National de Statistica pune la dispozitia mass-media o serie de informatii prilejuite de aceasta zi, pe baza celor mai recente date disponibile.

• Starea de sanatate a populatiei din Romania, inregistrata in anul 2016
La nivelul anului 2016, 70,5% din populatia de 16 ani si peste considera ca detine o stare de sanatate buna sau foarte buna (76,0 % dintre persoanele de sex masculin, respectiv 65,4% dintre cele de sex feminin), iar 29,5% este de parere ca starea de sanatate este satisfacatoare, rea sau foarte rea. Majoritatea persoanelor tinere au declarat o stare de sanatate buna si foarte buna, dar numai 29,3% dintre persoanele de 65-74 ani si 12,6% dintre persoanele de 75 si ani si peste au declarat ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna.

Persoane de 16 ani si peste dupa opinia privind starea de sanatate,
pe grupe de varsta, in anul 2016 (%)

Sursa: INS, Ancheta asupra calitatii vietii (ACAV)
Persoanele de 16 ani si peste care sufera de o boala cronica sau de invaliditate sunt in proportie de 19,2%, femeile fiind din nou majoritare in aceasta categorie (61,6%). Mai mult de jumatate dintre aceste persoane traiesc in mediul urban (51,9%). Evident ca cele mai afectate de o boala cronica sau de invaliditate sunt persoanele varstnice de 65 ani si peste (58,6%) urmate de cele cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 ani (30,0%).
Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani si peste (26,1%) declara ca activitatea lor zilnica a fost limitata de o problema de sanatate pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele din mediul rural declara ca se confrunta cu astfel de probleme intr-o proportie mai mare decat cele din urban (27,5% fata de 24,9%).
Daca la persoanele din grupele de varsta de sub 50 ani, ponderile celor care se confrunta cu probleme de sanatate care le afecteaza activitatea zilnica sunt scazute (sub 22,9%), odata cu inaintarea in varsta constatam ca aceste ponderi cresc accelerat (de la 34,9% la grupa de 50-64 ani, ajungand la 56,3% la grupa 65-74 ani si chiar pana la 73,7% in cazul persoanelor de 75 de ani si peste).
Proportia femeilor care au apreciat ca sanatatea le-a afectat activitatea cotidiana este mai ridicata decat cea inregistrata la barbati (31,0% fata de 20,9%).
Din totalul persoanelor de 16 ani si peste in 2016, o pondere de 13,5% a fost reprezentata de cele care nu au avut nevoie sa consulte un medic specialist in ultimele 12 luni, 77,9% au putut sa fie consultaá¹­i, iar 8,6% nu au reuá¹£it acest lucru, desi ar fi avut nevoie.
Dintre persoanele care nu au putut beneficia de un consult din diferite motive, se remarca ponderea mult mai ridicata a femeilor decat a barbaá¹­ilor (62,7% faá¹­a de 37,3%), insa dintre cele care nu au avut nevoie, se observa ca barbaá¹­ii 52,7% au avut ponderi mai mari decat femeile 47,3%.
Pe grupe de varsta persoanele de 65 de ani á¹£i peste detin procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la consultul medicului specialist (circa 1 din 5), dar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observa printre cei ce provin din grupa de varsta a tinerilor de 16-34 ani (1 din 5).
Din totalul persoanelor de 16 ani si peste, in 2016, o pondere de 12,5% a revenit celor care nu au avut nevoie sa consulte un medic stomatolog in ultimele 12 luni, 79,2% au putut sa fie consultaá¹­i, iar 8,3% nu au reuá¹£it s-o faca desi ar fi avut nevoie.
Dintre persoanele care nu au putut ajunge la cabinetul stomatologic, se remarca ponderea mult mai ridicata in randul femeilor decat a barbaá¹­ilor (56% faá¹­a de 44%), insa dintre cei care nu au avut nevoie, se observa ca barbaá¹­ii au avut ponderi mai mari decat femeile (50,5%, respectiv 49,5%).
Pe grupe de varsta remarcam ca din randul celor de 65 de ani á¹£i peste,releva procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la consultul medicului stomatolog (circa 1 din 10), iar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observa printre cei ce provin din grupa de varsta a celor mai tineri, de 16-34 ani (aproape 2 din 5).

Activitatea unitatilor sanitare in anul 2016

In anul 2016, activitatea din sistemul sanitar (public si privat) s-a desfasurat in peste 60 mii unitati sanitare (49 mii de unitati sanitare in mediul urban si 11 mii unitati sanitare in mediul rural). Pe principalele categorii de unitati, reteaua sanitara a dispus in anul 2016 de aproximativ: 570 spitale, 800 de centre de diagnostic si tratament, centre medicale si centre de sanatate, 470 de ambulatorii de specialitate si ambulatorii integrate spitalelor, o retea de 6,3 mii laboratoare medicale si laboratoare de tehnica dentara, peste 40 de mii de cabinete medicale si 9,5 mii farmacii, drogherii si puncte farmaceutice. Asistența medicala a fost furnizata si in 2 sanatorii TBC, 2 preventorii, un sanatoriu de nevroze si unul de neuropsihiatrie, 9 sanatorii balneare, 67 de unitati medico-sociale, precum si in 178 de unitați rezidențiale pentru persoane varstnice si aproape 600 de unitați rezidentiale si centre de zi destinate persoanelor cu dizabilitati .
Distributia principalelor categorii de unitati sanitare pe forme de proprietate, in anul 2016

Sursa datelor: INS, Activitatea unitatilor sanitare, 2016

Comparativ cu reteaua unitatilor sanitare din sectorul public, care in anul 2016 includea 64,6% din totalul spitalelor, 70,6% din totalul centrelor de sanatate (inclusiv centrele de sanatate cu paturi de spital), 55,6% din totalul sanatoriilor balneare, toate sanatoriile TBC, sanatoriul de nevroze si cel de neuropsihiatrie, toate preventoriile, dispensarele medicale si toate cabinetele scolare (medicale si stomatologice), precum si 50,4% din totalul laboratoarelor medicale, sectorul privat detinea integral sau aproape integral (peste 90%) rețeaua de cabinete de medicina de familie si de medicina generala, de cabinete medicale de specialitate, de cabinete stomatologice, societați civile medicale, de specialitate si stomatologice, de centre medicale de specialitate si policlinici, de laboratoare de tehnica dentara, de farmacii, puncte farmaceutice si drogherii, de depozite farmaceutice, precum si 73,3% din rețeaua de centre de diagnostic si tratament.

Medicina primara
Medicina primara, asigurata prin reteaua de cabinete medicale de familie reprezinta primul contact al populatiei cu sistemul sanitar, atat pentru diagnosticarea si tratarea unor boli, cat si pentru realizarea examenelor medicale preventive. In anul 2016, s-au furnizat servicii de medicina primara in 11,3 mii cabinete de medicina de familie (6,7 mii in mediul urban si 4,6 mii in rural), 76,8% din populație fiind inscrisa pe listele medicilor de familie. Unui cabinet de medicina de familie i-au revenit, in medie, 1748 de locuitori (1576 locuitori in urban si 2001 in rural).
In anul 2016, medicii de familie au declarat 14,6 milioane cazuri noi de imbolnavire , cel mai mic numar inregistrat in ultimii 6 ani, cu 9,8% mai puține cazuri noi fața de anul 2011 si cu 1,7% mai puține fața de anul 2015.
Fata de anul 2011, in anul 2016 cele mai semnificative scaderi ale numarului de cazurilor noi de imbolnavire s-au inregistrat la tulburarile mentale si de comportament (cu 22,3%), la afecțiunile aparatului respirator (cu 19,5%) si la bolilele infectioase si parazitare (cu 12,9%). In aceeasi perioada, a crescut cu 85,6% numarul cazurilor noi in care investigațiile clinice si de laborator au evidentiat simptome, semne si rezultate anormale, dar a crescut semnificativ si numarul de cazuri diagnosticate cu tumori (cu 45,6%), cu boli ale sangelui, ale organelor hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului de imunitate (cu 19,3%) si cele diagnosticate cu boli endocrine, de nutritie si metabolism (9,0%).
In perioada 2011-2016, principale patru cauze de imbolnavire au fost reprezentate de bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, boli ale sistemului nervos, ochiului si anexelor sale, ale urechii si apofizei mastoide si boli ale sistemului osteo-articular, ale muschilor si tesutului conjunctiv, acestea acoperind peste doua treimi din numarul de cazuri noi declarate de medicul de familie.
Ponderea cazurilor noi de imbolnavire, pe primele patru clase de boli,
declarate de medicii de familie, in perioada 2011-2016
Sursa: Institutul National de Sanatate Publica - Centrul National de Statistica si Informatica in Sanatate Publica
Asistenta medicala ambulatorie de specialitate
Asistenta medicala ambulatorie de specialitate este asigurata prin unitati specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale si stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic si tratament, al altor unitati medicale, unitati care aparțin, in majoritate, sectorului privat si sunt situate, in majoritate, in mediul urban. Reteaua cabinetelor medicale independente de specialitate si cea a cabinetelor stomatologice independente, retelele cu cel mai mare numar de unitati din sistemului de asigurare a asistentei medicale ambulatorii, apartin aproape in totalitate sectorului privat.
In anul 2016 au furnizat asistența medicala ambulatorie de specialitate un numar de 14,9 mii cabinete stomatologice independente (12,8 mii in mediul urban si 2,1 mii in rural), unui cabinet stomatologic revenindu-i, in medie, 1324 de locuitori (827 locuitori in mediul urban si 4387 in rural). Cabinetele medicale independente de specialitate au furnizat servicii medicale prin intermediul a 10,8 mii unitati (10,4 mii in urban si 381 in rural), unui cabinet de specialitate revenindu-i, in medie, 1832 de locuitori. Numarul de locuitori care revin unui cabinet independent de specialitate este de 23 de ori mai mare in mediul rural decat in cel urban.

Asistenta medicala furnizata de spitale pacientilor, cu internare
Asistenta medicala cu internare furnizata pacientilor se realizeaza in spitale, centre de sanatate cu paturi de spital, sanatorii balneare, sanatorii de nevroze si neuropsihiatrie, sanatorii TBC, preventorii si unitati medico-sociale.
Spitalele au dispus, in anul 2016, de 132 mii paturi pentru internare continua (125 mii de paturi in sectorul public si aproape 7 mii de paturi in sectorul privat) si au fost tratate un numar de 4,2 milioane de cazuri de internare continua. Peste 90,0% dintre spitale functioneaza in mediul urban si, in anul 2016, au tratat 4,1 milioane de cazuri de internare continua. Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile (7,5 zile in sectorul public si 6,1 zile in sectorul privat).
Un numar de 3,2 milioane cazuri au fost tratate cu internare de o zi.
In anul 2016, preventoriile si sanatoriile (TBC, de nevroze sau de neuropsihiatrie si cele balneare) au oferit servicii medicale unui numar de 27,5 mii pacienti, durata medie de internare variind de la 13,4 zile in sanatoriile balneare, la 29,3 zile in sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie, la 31,8 zile in sanatoriile TBC, ajungand la 111,0 zile in preventorii.
Ponderea pacientilor externati din spitale, pe anumite clase de boli, in perioada 2011-2016

Sursa: Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar
Rata de externare a pacientilor internati in regim de spitalizare continua a fost, in 2016, de 20044 de externari la 100000 de locuitori cu resedinta obisnuita in Romania, reprezentand o scadere de 10,6% fata de anul 2011 si de 1,4% fata de anul 2015.
Aproape jumatate dintre pacientii externati in anul 2016 au fost diagnosticati cu afectiuni ce fac parte din una dintre urmatoarele patru clase de boli: boli ale aparatului circulator, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv si tumori.
Pe grupe de varsta, pana la varsta de un an principalele diagnostice la externare au fost afectiunile din perioada perinatala (54,0% dintre cazuri) si afectiunile aparatului respirator (22,1% dintre cazuri). La copiii si tinerii cu varsta intre 1 si 19 ani principalele diagnostice la externare le-au reprezentat afectiunile aparatului respirator (29,7% dintre cazuri) si bolile infectioase si parazitare (12,2% dintre cazuri). Pana la varsta de 19 ani cele mai frecvente diagnostice la externare sunt aceleasi atat la populatia feminina, cat si la cea masculina. La populatia cu varsta intre 20-49 ani diagnosticul la externare difera semnificativ pe sexe. In timp ce barbatii de 20-49 ani au avut ca principale diagnostice bolile aparatului digestiv (14,8% dintre cazuri) si tulburarile mentale si de comportament (14,4% dintre cazuri), in cazul femeilor de 20-49 ani aproape 40% au avut ca diagnostic la externare sarcina, nasterea sau lauzia, 9,3% dintre cazuri au avut ca diagnostic tumorile, iar 9,2% bolile aparatului genito-urinar. Pacientii de 50 de ani si peste (atat barbatii, cat si femeile) au avut ca principale diagnostice la externare bolile aparatului circulator (17,3% dintre pacientii de 50-64 ani si 26,4% dintre cei de 65 de ani si peste) si tumorile (14,2% dintre pacientii de 50-64 ani si 12,3% dintre cei de 65 de ani si peste).

• Personalul medico-sanitar
Din punct de vedere al asigurarii cu personal medico-sanitar, in anul 2016, sistemul de sanatate a dispus de 57,3 mii medici, 16,4 mii medici dentisti, 17,2 mii farmacisti, 137,2 mii personal cu pregatire sanitara medie si 66,3 mii personal sanitar auxiliar. Structura personalului sanitar este preponderent feminina, ponderea femeilor in randul medicilor si al medicilor dentisti fiind de peste doua treimi, iar in randul farmacistilor de aproape 90,0%. Un numar de 1,4 mii fiziokinetoterapeuti si 13,8 mii asistenti medicali cu studii superioare au asigurat ingrijirea medicala in unitatile din sistemul sanitar public si privat.
Numarul locuitorilor care au revenit la un cadru medico-sanitar, in anul 2016
Sursa: Institutul National de Statistica -Activitatea unitatilor sanitare in anul 2016
Numarul populatiei care a revenit la un cadru medico-sanitar (sector public si privat) a fost, in anul 2016, de 344 locuitori la un medic, fata de 353 locuitori care au revenit la un medic in anul 2015; 1199 locuitori la un medic stomatolog, fata de 1274 locuitori in anul precedent; 1147 locuitori la un farmacist, fata de 1157 in anul 2015; 144 locuitori la un cadru sanitar mediu, fata de 149 in anul anterior.
Precizam ca datele pentru anul 2017 vor fi disponibile pe 2.07.2018, odata cu aparitia publicatiei ACTIVITATEA UNITATILOR SANITARE, IN ANUL 2017.
Sursa: amosnews.ro