proalba.ro: Ganduri de toamna. Asa-i ca seara a inceput sa miroase a struguri copti? Asa-i ca dimineata se simte deja recele placut al toamnei? Asa-i ca-i fain? Ca intr-o compunere de scoala:
- A venit toamna! Ce frumoasa este toamna!.
Intotdeauna mi-au placut serile tarzii de vara (asta ca si parte a verii) si toamna. Imi plac zilele mohorate. Nu stiu de ce. Probabil ca imi dau senzatia de stat in casa cu cei dragi mie. Ceai, cafea, carte, film, un vin bun, intr-un cuvant, relaxare. Ma indeparteaza de tot ce e agitatie, de tot ce e comercial, de lumea galagioasa, in general. Toamna vine cu muzica ei, imi schimba, ca sa zic asa, playlisturile si imi face chef de stat in casa. Lucru care nu mi se prea intampla vara, de altfel. E racoarea si linistea de dupa caldura si agitatia verii. Pot sa spun ca, asa cum unii isi numara anii de viata cand vin primaverile, eu ii numar cu toamnele. E vremea de dat copiii la scoala. Acum, mai mult ca oricand, pentru ca micuta noastra este in clasa I, ma bucur iarasi de inceputul scolii. Asa cum ma bucuram cand eram eu de varsta ei. Imi placea mai ales cand se schimba ora si se facea intuneric mai devreme, trebuia sa facem focul in casa si puteam sa stau la caldura si sa citesc sau sa invat. In fiecare an ma bucuram de asta. Era un nou inceput. Ma bucur ca am ajuns la o noua etapa pentru ea, nu am emotii mai mari ca atunci cand a inceput clasa pregatitoare. Pentru ca stiu ca se va descurca, va invata cu placere si va lua note bune. Sau calificative, cum le-o zice acum. Ii place la scoala, se bucura de ea asa cum se bucura si de desenele animate sau de sandwichurile la cuptor pe care le mananca seara cand vine de la joaca. Ii place de doamna ei invatatoare si de cea mai minunata clasa din oras. Ii fain toamna. E ca un inceput de an. Asta, poate, si pentru ca incepe scoala. Dar ceva se schimba. Cred ca in fiecare toamna, a fiecarui an, se intampla poate cele mai mari schimbari in sufletele si in mintile copiilor. Mai mult decat la inceputul de an. Si se pare ca si pentru noi, parintii, e valabil. Traim alaturi de ei o a doua copilarie, mai trecem inca o data prin scoala (deh, pentru unii repetitia e mama invatarii, si scoala e deci binevenita) si ne bucuram de succesele lor. Draga mea scolarita, stiu ca mami pastreaza toate articolele mele (pentru ca eu sunt cam dezordonat si le tin unul aici, altul pe stick, altul la servici, pe calculator) si o sa ti le dea sa le citesti. Imi doresc ca tu, atunci cand o sa cresti, sa citesti randurile acestea pe care le-am scris si sa te bucuri de gandurile mele bune de acum. Si cand va veni vremea, sa te bucuri la fel de mult ca si noi de un nou inceput de an in care iti vei duce piticelul, de manuta, la scoala dis de dimineata.

(Sursa: Aristocrat Boutique)