EVENIMENTUL ZILEI: 60 de ani de istorie Off Road. Povestea nestiuta a batranului IMS si a fiului sau ARO
Exista un om care traieste pentru niste rable. Le repara, vopseste si spala in fiecare zi. Sunt ca niste batrane doamne, din inalta societate, care, in zi de sarbatoare, isi etaleaza rochiile cu dantela sub privirea atenta a majordomului care le serveste cu benzina proaspatasi vasilina pentru obositele lor articulatii. Cand spui Jeep, te gandesti in primul rand la o masina de teren 4x4 bengoasa, genul aspirator de femei, cu care ori urci muntii pe circuite off-road, ori mergi la club, seara, cu viteza a doua, sa fii vazut cand te dai jos din monstrul pe patru roti. In al doilea rand, practic, denotatia termenului se refera la clasica masinuta americana de armata, vedeta a celui de-al II-lea Razboi Mondial. Doar cei mai in varsta isi mai aduc aminte ca romanii au fabricat si ei un autovehicul tot-teren, inca de acum 60 a de ani. Se numea, simplu, IMS si avea performante similare cu cele ale surorilor de peste ocean. Incepand cu anii '70, acesta s-a transformat in mai recentul ARO. Ambele sunt, acum, istorie. Le mai vezi acum doar pe la expozitiile si demonstratiile Retromobil sau prin imbatranitul parc rece al Armatei. Si, de cativa ani, undeva la Campulung Muscel. Aici, un inginer a amenajat, pe cheltuiala sa, Muzeul Automobilului Romanesc. In cativa ani a strans si reconditionat peste 20 de exemplare de masini autohtone. Majoritatea sunt functionale si jumatate sunt chiar inmatriculate. Distractia e ca impatimitul muscelean e si el un fel de ARO. Este singurul aroman din Campulung si, pe deasupra, il cheama si Hagi. Emil Hagi are 62 de ani, este inginer hidrotehnist si, dupa tata e machidon. Vreo legatura cu Regele HAGI, e fireasca intrebarea.
- Nu! E din alta familie. Numele acesta se obtinea dupa hagialac, pelerinajul la locurile sfinte. Azi, calea asta o bate toata lumea, chiar si cei mai pacatosi. Acum mai bine de 150 de ani pelerinajul il faceau doar cei mai curati dintre credinciosi, explica aromanul indragostit de masini romanesti de epoca.
Pasiunea pentru ARO si, mai ales, pentru IMS-uri ii vine din copilarie. Taica-sau era director adjunct la Grupul Scolar IMS, o scoala profesionala care pregatea muncitorii care au fabricat masinuta. Venerabilul inginer te baga in istorie:
- Numele de IMS vine de la prima denumire a fabricii comuniste care se chema Intreprinderea Metalurgica de Stat. Dar istoria e mult mai veche. In 1885 la Campulung a luat fiinta o fabrica de hartie si celuloza. In timpul crizei din anii '30, ai secolului XX, a dat faliment. Pe asezamantul acesteia, in mai 1944, din cauza bombardamentelor americanilor, o sectie a fabricii IAR-Brasov, care facea elice si echipamente de ochire, pentru avinoul IAR 80, a fost mutata aici.

Primul IMS fabricat in 1957

Istoria devine si mai interesanta dupa razboi, povesteste Emil Hagi. Atunci, pentru ca Romaniei i se interzisese sa mai produca avioane, fabrica de la Brasov a fost demontata si carata, pana la ultimul surub, in URSS.
- Dar de sectia asta au uitat, cu toate ca avea specialisti de top si echipamente performante, se amuza inginerul.
Pana la nationalizare, in '48, fabricuta musceleana a produs lacate:
- Uite, cel mai inedit exponat al muzeului e e un lacat cu sigla IAR!.
Dupa nationalizare, pana in 1957, ce mai ramasese din fosta sectie a produs piese de schimb pentru masinile SOVROM-urilor din zona, adica celebrele societati sovietoromane care aveau in folosinta masini sovietice. - Asta a durat vreo noua ani cand aici s-a produs prima masina IMS 57. Era foarte asemanatoare unui GAZ rusesc! Mai exista una singura, functionala, aflata in patrimoniul detinatorului fostei platforme ARO: Land Mark Management, ofteaza custodele muzeului. Societatea se ocupa de imobiliare si e controlata de Nic Ratiu, fiul fostului lider taranist Ion Ratiu.

1957. Prima masina de teren 100% romaneasca

O alta chestie interesanta povestita de impatimitul inginer, convertit in muzeograf, este ca, in 1953, inginerii musceleni produsesera la Campulung si o motocicleta, denumita IMS 53.
- S-au facut cam o duzina de asfel de motociclete care au defilat chiar la sarbatoarea de 1 Mai! Dar comunistii au ordonat sistarea productiei pentru ca pa- rea o copie fidela a unei motociclete englezesti, desi initial se credea ca e vorba de o replica germana. De frica unui conflict diplomatic asupra dreptului de licenta, le-au distrus. Mai e un singur exemplar, de asemenea in patrimoniul Land Mark, suspina din nou inginerul.
Primul tun l-a dat fabrica argeseana abia in 1959 cand a iesit de pe banda prima masina de teren 100% romaneasca, modelul M 59.
- Pe asta o avem in colectia noastra. E o masina unicat intrucat era destinata pompierilor. Nici Muzeul Pompierilor nu are asa ceva, se mandreste Emil Hagi.
E cea mai veche masina din patrimoniul muzeului si a a jucat si in celebrul film Explozia, in care cargoul Poseidon, incarcat cu chimicale, luase foc pe Dunare, in dreptul Galatiului.
Succes. IMS-ul exportat in peste 80 de tari
Incepand cu 1961, pana in 1976, la Campulung Muscel s-a produs modelul IMS: M461.
- M venea de la Muscel, 4 de la al patrulea model si 61 de la anul lasarii pe piata, explica machidonul. Trage aer in piept si turuie:
- S-au produs zeci de mii de masini care s-au exportat in peste 80 de tari!.
Intre 1972 si 1974 s-au construit, in paralel cu batranele IMS-uri si primele masini tot-teren ARO 24, pe care acum le mai vezi doar la expozitiile retro si, din pacate, aflate inca in dotarea MapN. S-a produs in 5 variante din care unul, ARO 320, tip camioneta, folosit mai ales la IASuri si CAP-uri. Ce trebuie retinut este ca atat IMS-urile, cat si masinile ARO erau extrem de fiabile si aveau un pret de productie si de vanzare foarte mic.
- Erau niste masini simple, fosrte usor de reparat, e mandru Emil Hagi, de parca el ar fi fost producatorul lor.
La inceputul anilor '80 a aparut si versiunea ARO 10, mai mici, dar tot cu un succes urias la export. In tara, insa, lumea le cam injura.
- Pai, da! Pentru o Dacie asteptai peste 4 ani, iar un ARO 10 putea fi luat direct din magazin, cu banii jos. Atat doar ca era mult mai scump si avea un consum mai mare, in conditiile in care benzina nu prea gaseai la PECO, ii ia domnul Hagi apararea micutului off road. Pana la Revolutie nu a mai aparut niciun model mai revolutionar, dar dupa aceea gama s-a diversificat:
- - Din pacate, in detrimentul calitatii!.
Fabrica s-a inchis in 2006, dupa o jumatate de secol, in urma unei privatizari prost gandite de pe urma carora au profitat multi escroci. Emil Hagi devine nostalgic:
- In anul de varf al uzinei s-au produs in jur de 40.000 de masini! 13.000 de locuitori lucrau in fabrica, plus alte cateva mii in ramuri conexe . Practic, mai bine de o treime din populatia orasului traia de pe urma fostei platforme ARO.
Masinile sunt aliniate in curtea muzeului, sub o copertina, ca niste soldati la revista de front. Cateva au capota ridicata si motoarele pornite. In interiorul muzeluui sunt si 2 motociclete Mobra, la fel de celebre: 50 Super si Hoinar. Pe langa IMS-uri si ARO-uri, si-au facut loc, timid, si niste Dacii 1300 si 1100, un TV, o utilitara, si chiar un Oltcit montat pe un sasiu de ARO, care s-a vrut a fi fost primul SUV romanesc. Atat ca Elena Ceausescu s-a opus zicand ca nu e nici cal nici magar. Si asa singurul exemplar a ajuns in ograda lui Emil Hagi, alaturi si de un ARO blindat - de transport valori - din care s-au facut doar 12 exemplare, imediat dupa Revolutie.
- Initial, a fost doar e expozitie, in 2007, numita EXPO IMS. Aveam un IMS M461, al meu pesonal si mai multe artefacte cum ar fi: afise, sigle, volane, masti, faruri si alte piese. Azi, avem peste 20 de masini si mii de alte obiecte legate de istoria automobilului romanesc, se lauda inimosul inginer.
Acces gratuit la muzeu, zilnic
De fapt toate exponatele din muzeul care functioneaza intr-un fost camin cultural, cedat de primaria orasului, sunt proprietatea sa:
- Leam cumparat pe toate. Extrem de putine sunt donatii.
Doar 3dinre masini nu sunt functionale, printre care si un Ford Romano, produs in Romania interbelica. Masinile, dintre care jumatate inmatriculate, sunt scutite de impozit, plata rovinietei si au facilitati la asigurari, pentru ca sunt atestate de Retromobil Club Romania ca vehicule istorice. Muzeul, aflat la 2 kilometri dupa intrarea in Campulung, dinspre Pitesti, poate fi vizitat in fiecare zi, intre orele 08.00-16.00, iar accesul e gratuit. Si de unde a avut bani? Batranul inginer se scarpina sub basca:
- Am bagat aici toti banii familiei, ca si nevasta-mea e pasionata. Are permis de conducere dinaintea mea si e un pilot mai bun ca mine! Nu stiu cati bani am bagat! Numai in renovarea cladirii am investit 7 miliarde de lei vechi!.

De la biciclete romanesti la TAB-uri

Muzeograful spune ca ideea unui astfel de muzeu i-a dat-o Regele Mihai:
- Are un muzeu cu masinile sale, la Savarsin. Mi-am zis sa fac unul al vehiculelor romanesti la Campulung. Dezideratul meu este sa avem aici de la biciclete, pana la TAB-uri. Numa' romanesti sa fie. Tot ce s-a facut romanesc pe roti!.
Entitatea guvernata cu mana de fier de Emil Hagi fiinteaza din 2014. Atunci erau doar 10 masini. Numarul lor s-a dublat in 3 ani.

(Sursa: evz.ro)