Senatorul Ionut Vulpescu a publicat pe blogul sau un articol intitulat: DE 10 ANI IN UNIUNEA EUROPEANA, pe care il puteti citi in continuare.
Se implinesc 10 ani de cand, din 1 ianuarie 2007, Romania a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Este un moment in care un bilant are sens, avem suficiente date pentru a putea trage niste concluzii. Stiu ca multi vor considera ca bilantul este nesatisfacator, judecat prin prisma asteptarilor lor. Si pe buna dreptate judecata este atat de exigenta. Noi, romanii, esticii, in general, am vazut in Uniunea Europeana salvarea din marasmul economic si social al post-comunismului, o garantie ca, de acum incolo, mergem in aceeasi directie. Din pacate am ignorat cu desavarsire doua lucruri, la fel de importante pentru succesul integrarii noastre in Uniunea Europeana. Primul: UE a fost un proiect occidental, care s-a dezvoltat organic cu vechile tarile membre. Noi a trebuit sa facem o serie de reforme extrem de costisitoare, in termeni economici si sociali. Mai mult, aceste reforme au fost introduse intr-un timp extrem de scurt, nu au patruns in profunzimea economiei si societatii romanesti post-comuniste. Al doilea lucru, pe care l-am scapat din vedere, pentru ca ne-am concentrat numai asupra unor aspecte pozitive ale proiectului Uniunii: criza de proiect. Da, din pacate, proiectul european este in criza, o criza accentuata de austeritatea care a urmat crizei economice declansata in 2007, si favorizata de introducerea monedei euro, intr-un moment in care era nevoie de alte mijloace pentru a raspunde crizei. Brexitul poate fi, daca abordam optimist lucrurile, inceputul sfarsitului crizei de model si de proiect, si un impuls pentru renasterea, reinventarea Uniunii Europene, plecand de la tot ce am invatat din aceste crize. Daca le abordam pesimist, Brexitul poate fi inceputul sfarsitului Uniunii, pur si simplu, procesele centrifuge amplificandu-se, si membrii Uniunii incercand sa se descurce fiecare cum poate. Romania si-a pus intreg viitorul in succesul Uniunii. Pentru noi continuarea proiectului Uniunii este vitala. Acum suntem in interiorul ei, avem o putere de vot deloc de neglijat. Acum participam la construirea viitorului, nu doar facem niste schimbari pentru a fi admisi in club. Este extrem de important sa definim o politica europeana de integrare, nu ca pana acum. Nu sunt singurul care spune ca, daca aderarea a fost proiect strategic pentru Romania pana la admitere, dupa 2007 trebuia sa facem din integrarea europeana noul nostru proiect strategic. Traian Basescu a considerat ca nu avem nevoie de asa ceva, si chiar nu am facut nimic pana la sfarsitul mandatelor sale. De acum incolo trebuie sa schimbam radical felul in care ne raportam la UE. Si sunt sigur ca o vom face. Romanii, cu toate nemultumirile lor - care, nu de putine ori, sunt si ale mele - au avut de castigat de pe urma aderarii. Nu au castigat atat cat se asteptau, si cat se putea castiga. Am ratat oportunitati. Sper ca am invatat din greseli, si ne vom concentra asupra a ceea ce este fundamental: reducerea decalajelor de dezvoltare, care trebuie sa ne preocupe permanent. Dar pentru a fi un succes, integrarea trebuie sa fie obiectiv pentru toti, si pentru a reusi, trebuie sa fim solidari. E momentul s-o facem, in sfarsit, sa terminam razboiul romano-roman, sau macar sa declaram un armistitiu. Fara asta orice ne-am propune va fi, mai devreme sau mai tarziu, un esec.
Sursa: ionutvulpescu.ro