www.descopera.ro informeaza: Va numarati printre cei ce se culca tarziu si adora sa afirme ca sunt pasare de noapte? Daca da, aflati ca trupul dumneavoastra afirma cu totul altceva.
Ritmul circadian, schimbarile de rutina ale functiilor comportamentale, mentale si fizice si numeroase alte aspecte ale corpului sunt controlate de o mica zona a creierului cunoscuta sub numele de ceasul biologic. Numele stiintific al acestei zone este nucleul suprachiasmatic (NSC). NSC are forma unui con de brad, dar are dimensiunile unui bob de orez si contine aproximativ 20.000 de neuroni
Atunci cand lumina intra in ochiul dumneavoastra, ea activeaza neuronii din retina ce convertesc fotonii in semnale electrice. Aceste semnale calatoresc de-a lungul nervului optic pana la NSC, care la randul sau stimuleaza cateva regiuni ale creierului, printre care si glanda pineala. Glanda pineala reactioneaza prin oprirea productiei hormonului melatonina, iar acest lucru va face sa va simtiti mai treaz.
De asemenea, NSC controleaza temperatura corpului, secretia hormonilor, productia de urina si schimbarile in tensiunea arteriala. Dupa caderea intunericului, NSC-ul actioneaza din nou si productia de melatonina creste, facandu-va sa va simtiti somnoros.
Acest sistem biologic extrem de complex reactioneaza zilnic, in mod automat, la ritmurile zilei si noptii. La fel ca toate celelalte fiinte biologice, reactionati la mediu. Sunteti o parte a intregului. Atunci cand impuneti un tempo artificial zilei prin mersul la culcare tarziu, consecintele asupra sanatatii nu vor intarzia sa apara.

Tipul de somn

Somnul este un ciclu de faze ce variaza intre etapa REM (rapid eye movement) si cea non-REM. In timpul somnului REM sunt procesate amintirile si gandurile din timpul zilei, aceasta fiind etapa in care au loc visele foarte intense.
In timpul somnului non-REM au loc numeroase functii restorative.
In cea mai adanca faza a somnului non-REM, cunoscuta si sub numele de somn cu unde lente, creierul isi revine dupa activitatile zilnice, iar hormonii sunt eliberati in corp, ajutandu-l sa se refaca in urma daunelor din timpul zilei.
Dupa ce adormiti, veti trece prin faze de 90 de minute de somn non-REM, urmate de somn REM.
In mod ciudat, raportul dintre faza de somn non-REM si cea de somn REM din timpul acestor cicluri de 90 de minute se schimba in timpul noptii indiferent de ora la care mergeti la culcare. Astfel, in prima parte a nopyii (intre ora 23 si 3 dimineata), majoritatea acestor cicluri sunt compuse din somn adanc non-REM si din foarte putin somn REM.
In schimb, in cea de-a doua jumatate a noptii (intre 3 si 7 dimineata), echilibrul se modifica, ciclurile de 90 de minute fiind compuse din mai mult somn REM, alaturi de o forma mai lejera de somn non-REM.
Pentru ca exista o predispozitie mai mare pentru somnul adanc non-REM la inceputul noptii, o persoana care doarme de la ora 21 pana la 5 dimineata (8 ore in total) va avea o compozitie a somnului diferita, cu mult mai mult somn non-REM, decat o persoana care doarme de la 3 dimineata pana la ora 11 (tot 8 ore in total), care va avea parte de mai mult somn REM.
Asadar, daca veti merge la culcare prea tarziu veti pierde o buna parte din functiile restorative pe care le ofera in mod normal somnul non-REM.

Insomnia

Un alt efect imediat al mersului la culcare dupa miezul noptii este acela ca va va deregla ritmurile circadiene naturale, guvernate de NSC, iar acest lucru poate provoca insomnie. Pe langa faptul ca veti avea dificultati in a adormi, va va fi totodata greu sa nu va treziti. Chiar daca aveti un program care va permite sa va treziti mai tarziu, restul lumii nu va va acomoda cu usurinta dorinta. De multe ori, zgomotele si miscarile inerente diminetilor va vor trezi inainte de ora dorita; de altfel, este un lucru binecunoscut faptul ca persoanele care lucreaza in tura de noapte dorm mai putin decat cei care lucreaza in timpul zilei, chiar daca au la dispozitie un program care le permite sa beneficieze de suficient somn.
Aceasta privare de somn va genera anxietate si o serie intreaga de consecinte negative.

Accidente


La locul de munca, efectele somnului insuficient se manifesta prin eficienta redusa, productivitate scazuta, erori si accidente. O foarte mare problema asociata somnului insuficient este reducerea abilitatilor la volan. Un studiu a descoperit ca soferii ce relateaza ca dorm mai putin de 7 ore pe noapte au un numar mult mai mare de accidente. Conform datelor National Highway Traffic Safety Administration din SUA, condusul somnoros” provoaca peste 100.000 de accidente anual si aproximativ 1.550 de decese.

Sistemul imunitar

Impactul somnului insuficient asupra sistemului imunitar nu a beneficiat de prea multa atentie, desi a fost demonstrat ca privarea de somn activeaza mecanismele de aparare si duce la cresterea nivelului anumitor citokine inflamatorii (mesageri celulari IL-6 si TNF) in randul adultilor tineri.
Intr-un experiment efectuat pe participanti sanatosi care au fost obligati sa doarma doar 6 ore pe noapte, cercetatorii au descoperit ca secretia de IL-6 a crescut in randul ambelor sexe, iar productia de TNF-alpha a crescut in randul barbatilor. Atat IL-6 cat si TNF-alpha sunt markeri ai inflamarii sistemice ce provoaca durere si care pot duce la osteoporoza si la afectiuni autoimune.
Intr-un alt studiu, cercetatorii au descoperit ca restrictionare perioadei de somn avea drept consecinta reducerea producerii de anticorpi ca reactie la vaccinare.
In participantii vaccinati pentru gripa imediat dupa o serie de sase nopti cu foarte putin somn (4 ore pe noapte), nivelul anticorpilor a scazut cu mai bine de 50% in urmatoarele 10 zile de la vaccinare in comparatie cu persoanele vaccinate dupa sase nopti de somn normal.

Riscuri cardiovasculare

Reducerea cantitatii totale de somn este asociata atat unei cresteri a numarului de evenimente cardiovasculare cat si afectiunilor cardiovasculare..
In cadrul unui studiu amplu, Nurses' Health Study, cercetatorii au descoperit dovezi ce atesta existenta unui risc mai mare de probleme coronariene in randul femeilor care dorm mai putin de 7 ore pe noapte in comparatie cu femeile care dormeau, in medie, opt ore pe noapte. Un alt studiu a aratat ca persoanele care dormeau in medie 5 ore pe noapte prezentau un risc de 2-3 ori mai mare de a suferi un atac de cord sau un atac cerebral. Rezultate similare au fost observate in cercetarile asupra persoanelor care lucreaza in ture, ce au parte de dereglari ale ritmului circadian. Desi cercetatorii sunt siguri de existenta unei legaturi intre somnul prea scurt si riscul cardiovascular, acestia nu au identificat cauza acestui eveniment.

Cancer

Intr-un studiu efectuat pe 23.995 de femei din Japonia s-a demonstrat ca un somn scurt, de 6 ore sau mai putin pe noapte, era asociat unui risc mai mare de cancer la san, in comparatie cu femeile care dormeau cel putin sapte ore pe noapte. Cercetatorii suspecteaza ca melatonina, secretata de glanda pineala, este factorul cheie in aceasta legatura intre somn si cancer. O durata mai mica a somnului rezulta intr-o durata mai mica de secretie nocturna a melatoninei, iar un nivel scazut al melatoninei a fost asociat unui risc sporit de cancer mamar.

Obezitatea

Din ce in ce mai multi oameni de stiinta ajung la concluzia ca deficitul de somn este una dintre cauzele obezitatii. Autorii unui studiu efectuat pe 1.024 de voluntari (Wisconsin Sleep Cohort Study) arata ca somnul insuficient duce la alterarea modului in care corpul gestioneaza hormonii care regleaza apetitul. Participantii au fost studiati cu un polisomnograf si au relatat obiceiurile de somn cu ajutorul unor chestionare si unor jurnale de somn. De asemenea, voluntarii au oferit mostre de sange in fiecare dimineata, acestea fiind analizate pentru leptina, ghrelina, adiponectina, insulina, glucoza si profilul lipidic.
Dupa ce au analizat aceste elemente, alaturi de obiceiurile de somn si indicele de masa corporala al fiecarui participant, cercetatorii au identificat o legatura intre durata somnului si indicele de masa corporala. Cu cat IMC-ul era mai mare, cu atat durata de somn era mai mica in randul participantilor ce dormeau mai puyin de 8 ore pe noapte (74,4% dintre voluntari). Dincolo de IMC, somnul scurt era de asemenea asociat unui nivel mic al leptinei si unul mare al ghrelinei. Tinand cont ca nivelul redus al leptinei si cel crescut al ghrelinei duc la cresterea apetitului, aceasta descoperire explica nivelul mai mare al indicelui de masa corporala.