Senatorul Sorin - Constantin Lazar a sustinut o declaratie politica, de la tribuna Senatului Romaniei, intitulata: Importanta dezvoltarii scolii profesionale. Puteti citi in continuare textul integral al declaratiei politice.
Saptamana trecuta au aparut primele rezultate in urma simularilor organizate pentru probele din cadrul examenului de bacalaureat. Desi nu au fost inca centralizate pe deplin si organizate corespunzator, ele arata un tablou dezastruos pentru invatamant, rata de promovare fiind chiar mai mica decat anul trecut. Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educatiei, anul trecut doar 66% dintre absolventii de clasa a XII-a au promovat examenul de bacalaureat, dintre care 73% din promotia 2014-2015, iar 27% din promotiile anterioare. Din pacate, numarul liceenilor care au reusit sa promoveze examenul de bacalaureat a scazut in ultimii zece ani cu peste 30%. Aceasta simulare trebuie sa ne puna serios pe ganduri si, mai ales, trebuie sa traga un semnl de alarma privind starea precara a organizarii sistemului de educatie din tara noastra. Este momentul sa intelegem pe deplin faptul ca tinerii poseda tipuri de inteligenta diferite, asa cum este cazul cu fiecare dintre noi de altfel. Nu putem impune aceleasi conditii unui copil inclinat catre partea artistica, asa cum nu le putem impune unui copil inzestrat cu abilitati si capacitati de intelegere a stiintelor abstracte. Este necesar sa existe o abordare unitara, dar diferentiata, de la o varsta incolo. Bazele unei educatii generale trebuie asigurate prin sistemul de educatie, dar acesta trebuie sa valorifice, de un moment dat, abilitatile native si inclinatiile fiecarui copil. In acest context, mentionez importanta dezvoltarii scolii profesionale. Numerosi antreprenori recunosc ca una din marile probleme de pe piata muncii din prezent este legata de slaba dezvoltare a scolilor profesionale. Din acest motiv, foarte multi angajatori sunt in situatia de lucra cu echipe de munca in care sunt oameni care au peste 50 de ani, in urma carora nu vin deloc tineri. Sunt nevoiti astfel sa improvizeze ei insisi scoli profesionale si sa isi formeze specialisti precum matriteri, mecanici, tehnicieni si nu numai. In aceste domenii de activitate, concurenta nu este reprezentata de celelalte firme romanesti din jur, ci de companii din alte tari vecine sau mai indepartate de Romania, care preiau inclusiv clienti romani carora firmele autohtone nu le pot face fata din cauza infrastructurii si a costurilor mai mari care vin din lipsa fortei de munca specializate. Siguranta unui loc de munca la standarde europene este unul dintre cele mai importante lucruri la care acesti tineri, cadrele lor didactice si, nu in ultimul rand, parintii lor trebuie sa se gandeasca. Este dezamagitor ca reprezentantii Ministerului Educatiei din Romania nu au facut mare lucru in aceasta directie. Este regretabil ca nu s-a vazut o promovare sustinuta facuta la nivelul Ministerului, dar mai ales ca nu se vede o strategie clara si coerenta de promovare a specializarilor scolilor profesionale in randul elevilor din clasa a VIII-a. La baza succesului dezvoltarii scolii profesionale trebuie sa stea un parteneriat foarte bun intre institutiile locale, inspectoratul scolar, Ministerul Invatamantului, scoala si agentii economici. Acolo unde unul dintre acesti factori lipseste lucrurile nu merg cum trebuie. Un rol foarte important in procesul de auto-selectie al celor care doresc sa urmeze cursurile scolilor profesionale il reprezinta si cadrele didactice de la scolile generale, in stransa colaborare cu cadrele didactice ale scolilor profesionale. Va reamintesc ca invatamantul profesional din Romania a fost desfiintat in 2009 si reinfiintat in 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai gaseau meseriasi disponibili. In 2013 - cel mai recent an pentru care exista statistici - in invatamantul profesional erau inscrisi mai putin de 26.000 de elevi fata de 208.000, cati erau inscrisi in 1993.Un alt aspect il reprezinta modalitatea de admitere in invatamantul liceal care nu are la baza criterii foarte obiective, rezultand astfel un numar mare de elevi inscrisi si un numar din ce in ce mai mic al celor care promoveaza la final examenul de bacalaureat, confruntandu-ne astfel cu o scadere a calitatii invatamantului. In acest context, elevii care detin unele abilitati practice se pierd pur si simplu in licee teoretice pe care nu le finalizeaza cu succes de cele mai multe ori, in timp ce o scoala profesionala ar fi oferit posibilitatea obtinerii unei meserii bine platite, cu satisfactii, intr-un timp relativ scurt. Pentru extinderea si dezvoltarea scolilor profesionale este necesara infiintarea unor programe de studii cerute de firmele locale, elaborarea de standarde pentru formarea profesorilor in companii, astfel incat sa se familiarizeze cu noile tehnologii. De asemenea, este necesara colaborarea cu scolile si firmele pentru schimbarea mentalitatii parintilor prin prezentarea avantajelor pe care le pot obtine copiii lor dupa terminarea unei scoli profesionale. Aceste scoli vor trebui sa pregateasca elevi pentru meserii solicitate pe piata muncii, precum lucratori electrici, mecanici auto, textilisti, lucratori in tamplarie PVC, telecomunicatii, servicii etc. Totodata, pentru stabilirea ofertei scolilor profesionale trebuie prevazute si necesitatile comunitatii locale pentru a croi printre tineri o forta de munca pentru diverse meserii, care ar putea cladi o economie mai prospera pe viitor.In definitiv, nu exista vreo institutie care sa influenteze mai mult progresul unei societati decat scoala. Probabil, daca ne-am stradui sa urmarim cu atentie dezvoltarea scolii in diferite tari ale lumii, am constata existenta unei corelatii directe intre dinamica ei si evolutia societatii umane. Nu este intamplator faptul ca in acele state in care se acorda importanta mare instructiei si educatiei, unde se aloca fonduri corespunzatoare si sprijin moral scolii se inregistreaza cele mai mari succese in dezvoltarea economica, cultural-stiintifica, in mersul inainte al societatii umane. Finlanda este un exemplu clar in acest sens. De asemenea, sunt temeiuri sigure pentru a demonstra ca infatisarea scolii este expresia societatii pe care o slujeste, dupa cum aceasta din urma tradeaza virtutile sau carentele scolii. Paralelismul dintre dezvoltarea scolii si a societatii umane este evident. Desigur, scoala trebuie sa se dezvolte cel putin in pas cu societatea, mai ales ca efectele instructiv-educative asupra individului nu se vad imediat, productivitatea calitativa a invatamantului cantarindu-se dupa o perioada mai indelungata. Aceasta inseamna limpede ca orice greseala in politica scolara se evidentiaza dupa minimum un deceniu, iar actele reparatorii se dovedesc putin eficiente. Din pacate, putem deja observa efectele negative ale politicilor din ultimii douazeci si cinci de ani. Este momentul sa sustinem mai mult dezvoltarea scolii profesionale, pentru a ne asigura ca oferim cu adevarat sanse tuturor tinerilor si copiilor de a se dezvolta si de a dobandi, la finele studiilor, o meserie si, mai ales, sansa de a o exercita in societate.